Un poem de Tudor Toma

Literomania vă propune rubrica „Primite la redacție”, în care vom publica diverse materiale – proză, poezie și cronică literară – primite de la cititorii noștri. Textele destinate publicării sunt alese de Adina Dinițoiu și Raul Popescu, editorii platformei Literomania, iar criteriul unic este calitatea acestora. Adresa de mail pe care ne puteți contacta este: literomania2017@gmail.com.

În acest număr al Literomaniei, vă propunem un poem semnat de Tudor Toma.

stăteam și cugetam prin duș
în timp ce-mi spălam pe dinăuntru sticla de șampon cu apă
ca s-o exploatez și să profit de corpul ei curbat
până la capăt
faptul că există o anumită ceremonie când mori
în orașele de provincie , mai ales dacă sunt mici
mici mici destul de mici aveți imaginea în cap (sper)
înainte să mă sfârtecați dragi confrați
țin să menționez că și eu vin din această Mecca
pentru care mulți mujahedini ar lapida orice om venit din Capitală
și nu i-ar asculta nicio opinie
doar că a avut nenorocul să-i scrie pe plăcuțe B 69 JMK
Capitala ce este oarecum Babylon bootleg
Iar Turnurile Orhideea sunt ca și Turnul Babel pe buget
căci dacă treci adus de destin pe acolo în jurul prânzului
vei fi martor la o miriadă de cartele bipăind
și o hoardă de corporatiști executând țigări
(bine, șanse mari să fie IQOS)
rostind tot felul de mantre ca într-o transă
cu buzzword-uri la fiecare trei cuvinte
care ar dezintegra instant conștiința unui Cro-Magnon
și ciclul se reia
dând naștere unui amalgam de mass hysteria între ei
trag cu urechea la acest cabal
și reușesc să descifrez cu greu
din această glosolalie care este ca un virus
sperând că poate voi ajunge la gnoză ascultând aceste taine:
schedule, lunch break, brunch, hașer, piar
cuvinte care SIGUR nu se regăsesc în Biblie
dar se regăsesc în Codex Gigas
încearcă să-i explici unui copil din Epoca victoriană
nașterea acestui dialect robotizat
și mai există provinciali care ar da orice să scape din Delfinul Negru
nemulțumiți de acest Cocytus (singurul patinoar existent)
Iar odată ajunși la Farul Civilizației
își induc voit un fel de MKUltra
sau mai degrabă Experimentul Pitești
prin care să-și facă seppuku mental
la tot ce înseamnă accent obiceiuri stiluri de viață
și să îmbrace pe trupul lor autoflagelat
haine de plastic și ghete de carne
și speră că următorul cataclism să înceapă din orașul Mamă
într-o vineri seară de zilele Orașului
revenind la ceremonia despre care vă vorbeam
dacă ești un muritor care pur și simplu
nu a rămas crucificat în istorie
cu vreo faptă sau cu vreo lozincă
sunt șanse mari ca și articolul digitalizat făcut despre moartea ta
să fie singurul document sacru care indubitabil spune
hei această ființă a fost vie acum o oră
înainte să-i facă piureu creierii un băiețaș
ce tocmai și-a luat carnetul acum trei zile
sau
a vrut să-și spele geamurile pe exterior
de Paște pentru că veneau rudele alea
pe care sigur le iubește mult
dar avea și această curiozitate zdrobitoare
de a știi viteza și accelerația cu care pupă pământul
iar pe lângă acest epilog gravat cu foame de bani al jurnaliștilor
mai există și tag-urile care vrei nu vrei
dictează modul prin care alții îți vor găsi
elogiul superficial și plictisitor
care se va pierde într-o mare plină de alte morți docile
tag-uri precum tragic, tânăr, toată viața înainte, spulberător, a lăsat în spate o familie de trei, beat, fiu de politician, cancer, nu s-a asigurat, instant, găsit în stare de putrefacție de două luni, fii și nepoții sunt de negăsit, ușă forțată, înjunghiat, de 91 de ori, din dragoste, incendiu, carbonizat, asfixiat, habotnic, Aum Shinrikyo și multe alte cuvinte dulci
cărora Demiurgul le-a ales special ordinea
astfel încât singurul pașaport prezentat
în fața lui Monad
să fie acest articol blestemat
scris cu sânge pe o tastatură deconectată