Literomania vă propune un ciclu de poeme grupate sub titlul „Geografie poetică” și traduse de Dominique Ilea, texte aparținând mai multor poeți din diverse țări. Multe dintre ele, prin titlu sau prin conținut (sau prin ambele), evocă un ținut, un oraș sau o țară. În acest număr al Literomaniei, vă propunem poemul „Cântec pentru Andaluzia” de Manuel Machado (1874-1947), poet modernist spaniol, influențat de folclorul andaluz și de decadentismul sfârșitului de secol XIX. În „Panorama poeziei universale contemporane” (Editura Albatros, 1972), A.E. Baconski scria despre poezia lui Manuel Machado: „Lirica lui e a peisajului castilian, a drumurilor fără sfârșit, a visului, a labirintelor interioare – «galerias del alma» – galerii ale sufletului prin care melancolia lui rătăcește în căutarea refluxului tuturor lucrurilor din afară”.

Cântec pentru Andaluzia

Cádiz, limpezime-nsorită, sub plaur
Granadă,-apa cu tângă durută.
Córdoba tăcută, cuib roman și maur.
Málaga, glas de lăută.
Almería, cunună de aur.
Argintatul Jaén, Huelva, țărm ce-n azil ia
cele trei caravele.
Și Sevilia.