G.E.N. Nr. 140

Fata care trebuia să dispară în cîteva feluri

VOCEA RASPÎNDACULUI NAȚIONALE.

Știri din țară și din lume. Tîrguri de carte, festivaluri, chermeze și bairamuri. Cancanuri, freze, temenele. Fandomități. Capra vecinului. Web Side Story.

FANDOMITĂȚI. De-ale noastre, de pe-aici. Sau de pe-acolo. Cu ai noștri.

15 decembrie. În numărul 28 al revistei germane NOVA a apărut o povestire de Liviu Surugiu.

*

Romanul „Scîrba sfîntului cu sfoară roșie”, de Flavius Ardelean (Herg Benet, 2015) va fi publicat în Germania de Homunculus Verlag. Publicarea este prevăzută pentru 2020, an în care romanul scriitorului brașovean va avea și o ediție în limba rusă. În România, Flavius Ardelean a publicat în această toamnă volumul de povestiri „Cîteva feluri de a dispărea” (Nemira, colecția n’autor, 2019).

CAPRA VECINULUI. Și? Capra vecinului ce mai face? Bine-sănătoasă? Ia să vedem ce se mai întîmplă prin lume, ce mai fac scriitorii. Ai lor.

31 octombrie. Peter F. Hamilton a publicat „Salvation Lost” (ediția hardcover a celui de-al doilea roman din seria „Salvation Sequence” – primul a fost „Salvation”, în 2018).

1 noiembrie. A apărut în format Kindle primul roman dintr-o nouă serie de Robert Bryndza: „Nine Elms”. Ediția hardcover va apărea la 9 ianuarie 2020, iar cea paperback la 25 iunie. Noua serie o va avea ca protagonistă pe Kate Marshall, fostă polițistă, devenită detectiv particular. În România au apărut „Fata din gheață” (Trei, 2018, traducere de Lidia Grădinaru) și „Vînător de noapte” (Trei, 2019, traducere de Liviu Szoke), primele  două romane ale seriei „Erika Foster”.

19 decembrie. A apărut un nou roman semnat de B.A. Paris: „The Dilemma”. Deocamdată ediția Kindle, edițiile hardcover și paperback urmînd a fi disponibile în 2020.. Scriitoarea britanică este cunoscuută în România prin romanul „În spatele ușilor închise! (Trei, 2017, traducere de Lidia Grădinaru).

31 decembrie. Va apărea cel de-al treilea roman din seria „Impossible Times”, de Mark Lawrence: „Dispel Illusion”. Primele două volume – „One Word Kill” și „Limited Wish”– au apărut tot în acest an.

*

The Mysterious Press din SUA a achiziționat drepturile de publicare pentru thrillerul psihologic Black Ice”/„Det som göms i snö”, al scriitoarei suedeze Carin Gerhardsen. Romanul, publicat în Suedia în septembrie 2018, a fost vîndut în 10 țări, printre care Danemarca, Finlanda, Islanda, Polonia, Cehia, Germania etc.

*

O altă scriitoare suedeză, Emelie Schepp, a vîndut deja drepturile de publicare pentru romanul „Broder Jakob”, apărut în acest an, în opt țări, din care, în Danemarca, Norvegia și Olanda, volumul a fost publicat deja.

 

CU NASUL PRIN REVISTE.

Reviste, fanzine, bloguri, ce-o mai fi.

15 decembrie. A apărut primul număr al revisei on-line de SF&F Galaxia 42.

17 decembrie. Liviu Szoke scrie despre „Fata care trebuia să moară”, de David Lagercrantz (trei, 2019, traducere din suedeză de Laura von Weissenberg)

20 decembrie. În nr. 1000 al revistei Observator cultural Cătălin Badea-Gheracostea publică articolul „Între vis și probabilitate: fantastica românească postdecembristă” (rubrica „SFada cu literatura”).

PÎNZE, STICLE, LEDURI.

Ecrane mici, ecrane mari, și fete, și băieți.

 

HBO Max pornește un nou proiect: „Snow Crash”, adaptare a romanului publicat în 1992 de Neal Stephenson. Cartea a apărut și în românește, la Leda, în 2010, traducere de Ana-Veronica Mircea. Alte prezențe în limba română: „Era de diamant” (Image, 1999, traducere de Ruxandra Radu) și „Seveneves. Șapte Eve” (Paladin, 2018, traducere de Ona Frantz).

 

À LA CARTE.

Meniu de cărți. Cărți aruncate din turn. Afară-i vopsit gardul. Am citit pentru dumneavoastră. Dacă doriți să revedeți. Viața-i scurtă, ochiul mic.

CĂRȚI ARUNCATE DIN TURN. Altfel? Editurile noastre ce mai fac, cu ce se mai ocupă?

Editura Trei vine cu o surpriză pe final de an: „Jurnalul dispariției mele”, de Camilla Grebe (traducere de Ioana Ghișa). Este al doilea roman din seria Hanne Lagerlind-Schön, premiat cu Cheia de sticlă în 2018 și Cel mai bun roman polițist suedez al anului în 2017. Primul roman al seriei este „Gheața de sub picioarele ei” (Trei, 2017, traducere de Andrei Dosa).

 

AFARĂ-I VOPSIT GARDUL.

Nu vorbim de leoparzi aici.

Coperta vinde, se zice, și nu știu cît de adevărată este afirmația pe o piață de carte foarte mofturoasă, cum este cea din România. Știu însă că există cărți pe care le-aș cumpăra numai să le pot vedea în bibliotecă. Cum ar fi:

Seria primelor trei romane de Lars Kepler, avîndu-l ca protagonist pe inspectorul Joona Lina: „The Hypnotist” (2011), „The Nightmare” (2012) și „The Fire Witness” (2013), publicate la Sarah Crichton Books, un imprint al celebrei Farrar, Straus & Giroux.

AM CITIT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ.

De bine, de mai puțin bine, de citit.

„Cine e fericit nu-i cu ochii în patru”

David Lagercrantz – „Fata care trebuia să moară”

Trei, 2019

Traducere din suedeză de Laura von Veissenberg

„Fata care trebuia să moară” – titlul – e despre lupta între Lisbeth Salander și sora ei Camilla, păstrînd astfel legătura (și chiar formularea titlului) cu seria începută de Stieg Larsson. Romanul despre care vorbim însă e mai mult despre întîmplările trăite pe Everest de membrii unei expediții la care au participat și cîțiva suedezi, e despre prietenie, despre iubire, despre trădare, despre vină și asumarea sau respingerea ei, despre trecutul care nu se pierde, nu dispare și nu se transformă, despre amintirile care dăinuie și urmează omul pe parcursul întregii lui vieți.

La un moment dat, Lagercrantz spune: „Cine e fericit nu-i cu ochii în patru.” (p. 369) Cred că zicerea asta exprimă cel mai bine personajele din roman. Autorul suedez ne pune în fața unei sarabande a nefericiților mereu la pîndă, mereu atenți la tot ce se întîmplă, la toți cei din jurul lor, bănuindu-i pe toți de intenții nu tocmai oneste, văzînd în oricine un potențial inamic, un posibil  aducător de nenorociri.

„Fata care trebuia să moară” este finalul corect atît pentru trilogia lui Lagercrantz, cît și pentru întreaga serie „Millennium”. Un final care mulțumește pe poată lumea – agenți, editori și, mai ales, cititori.

Traducerea Laurei von Veissenberg sună bine, reușeșete să redea frazele unui scriitor foarte bun, cu experiență, cu știința de a scrie, reușește să-l facă pe Lagercrantz să sune bine și în limba română.

 

Susține Literomania

Despre autor

Michael Haulică

Michael Haulică

Michael Haulică a absolvit Facultatea de Matematică, specializarea Informatică, a Universității Transilvania din Brașov. A fost programator timp de 25 de ani, apoi s-a dedicat în întregime scrisului. A debutat cu poezie în revista Flacăra, în 1974. A publicat poezie, proză, articole.
A fost redactor al suplimentelor SF „Supernova” (1993 – 1995) şi „Alternativ SF” (1995 – 1997), în anul 2000 a fondat revista „Lumi Virtuale” (în format electronic, 2000 – 2004), apoi blogurile „Zepelinul cuantic” (octombrie 2007 – februarie 2008), „Microtexte” (februarie – aprilie 2009) și „BookReport” (25 mai 2017 – 3 octombrie 2017). A fost redactor-şef al revistelor „Brașov Visitor” (2003 – 2005, pe hârtie, în limba engleză), „Lumi Virtuale” (în varianta pe hârtie, 2004 – 2005), „Fiction.ro” (2005 – 2007, pe hârtie), „Nautilus” (februarie 2008 – iunie 2010, on-line), „Galileo Online” (iunie 2010 – martie 2012), „Galileo” (2015, pe hârtie). În perioada 2006-2007 a fost redactor-şef al Editurii Tritonic şi coordonator al colecţiilor „fiction.ro” şi LIT., apoi redactor-șef al editurii Millennium Books (2008 – 2012), coordonator al colecției „Ficțiuni”, în perioada 2012 – 2016 a fost redactor în cadrul Grupului Editorial Art, coordonator al colecțiilor de SF și fantasy ale editurii Paladin, iar în 2016-2017 a coordonat din nou colecțiile SF și fantasy ale editurii Tritonic. A susţinut rubrici despre literatura F&SF în „Observator cultural”, „Dilemateca”, „Știință & Tehnică”. Alte publicații în care a scris frecvent: „Obiectiv cultural”, „Ziarul de duminică”, „Tomis”, „Astra”.
Volume publicate: „Madia Mangalena” (Institutul European, 1999; Eagle Publishing House, 2011, print și ebook; Millennium Books, 2015, ediție adăugită – premiile Vladimir Colin 2000 și RomCon 2002); „Despre singurătate și îngeri” (Ed. Karmat Press, 2001 – premiul SIGMA 2002), „Așteptând-o pe Sara” (Ed. Millennium Press, 2005; Ed. Tritonic, 2006; Millennium Books&TexaRom, 2012, ebook; Millennium Books, 2016, ediție adăugită), „Nu sunt guru” (Ed. tritonic, 2007 – culegere de articole), „Povestiri fantastice” (Millennium Press, 2010; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „... nici Torquemada” (Millennium Books, 2011; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „Transfer” (Ed. Millennium Books, 2012; Millennium Books&TexaRom, 2013, ebook; Millennium Books, 2014, ediție adăugită – Premiul Vladimir Colin 2014), „O hucă în minunatul Inand” (Ed. Millennium Books, 2014), „9 1/2 elegii” (Ed. Tritonic, 2016).

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.