Poeme de Rainer Brambach (II)

În 2015, Radu Țuculescu a publicat, la Editura Biblioteca Revistei Familia, două antologii de literatură elvețiană de expresie germană. Prima este o antologie de proză, „America nu există (antologie de proză contemporană de expresie germană)”, iar a doua este o antologie de poezie, „De-a lungul străzii fluieră o mierlă (poezie elvețiană de expresie germană)”. Atât traducerea, cât și alegerea autorilor și a textelor apărute în cele două antologii îi aparțin lui Radu Țuculescu. În acest număr al Literomaniei, vă propunem un grupaj de poeme de Rainer Brambach, poeme publicate în antologia „De-a lungul străzii fluieră o mierlă (poezie elvețiană de expresie germană)”.

*

Uneori ai dori să nu mai fii de față,
să te prăvălești printre tufișuri
alături de câteva vite –
Apoi ocolind timpul să zaci la umbra socului
și unu trei ori cinci
să le accepți ca numere pare.

*

A scrie o poezie
fără balast
de exemplu toamnătârzie
căsuța melcului goală pânzădepăianjen
căderi fără zgomot
în șușotit de copaci.

*

După-masă

De-această dată veni după-masa
și nu ca de obicei
în timpul nopții.
Veni din nou, cu toate astea n-am găsit
nici în timpul zilei să-i dau un nume.
De astă dată se arată galben.
Ședeam în bucătărie,
un chibrit ars
între degete.

Aruncă o monedă în sus

Acel ton metalic
care sună-n ureche, secunde-ntregi.
înseamnă noroc sau nenoroc
sau nici una nici alta.

Poate își ridică cineva paharul
și vorbește despre tine,
fără Dar și Dacă –

De-a curmezișul pădurii
ori de-a lungul cărării?
Antene și brazi sunt vecini.
Hotărăște-te, se-ntunecă.

În clipa îndoielii aruncă o monedă în sus.
Cap sau pajură,
ce alegi?

Rainer Brambach, născut în 22 ianuarie 1917 la Basel, spunea despre sine că a practicat următoarele meserii: pictor de suprafețe, șomer, grădinar, cărbunar, băutor de vin și… poet. A scris poezie și proză scurtă, indiferent la orice modă, clișee ori tendințe. Un autodidact dotat cu un talent de excepție și cu o personalitate aparte. Fusese idolul multor poeți care roiau în jurul său, precum fluturii în jurul lămpii. O lampă mereu aprinsă prin crâșmele orașului, dăruind cu bucurie din lumina sa celor din jur. A murit la 13 august 1983 într-un accident de bicicletă. A lăsat în urma sa o operă durabilă, nelegată de vreun timp anume. Rainer Brambach a intrat de pe-acum în legendă și mult dintre poeziile sale „de pahar” au devenit folclor orășenesc și se cântă cu diverse ocazii, chiar dacă mulți nu mai știu cine este autorul lor. (Radu Țuculescu)

Foto: Rainer Brambach, în 1978, fotografiat de Kurt Wyss (sursa)