„Raţiunea încetează să mai aibă vreo forţă, dacă nu este în stare de nimic fără o pornire de patimă”

Începând cu nr. 147, Literomania vă propune „Pastila de înțelepciune”, o nouă rubrică săptămânală, realizată în colaborare cu Editura Seneca – o editură care, prin titlurile sale, a reușit să readucă în atenția cititorilor filozofia stoică și principiile de bază ale acesteia. În fiecare număr al Literomaniei veți găsi, prin urmare, citate – mici „pastile” de înțelepciune – care să vă ghideze și să vă dea mai mult curaj de-a lungul unei săptămâni. În acest număr, vă propunem un fragment din volumul „Despre mânie” de Seneca (traducere din limba latină de Ioana Costa, Vichi-Eugenia Dumitru și Ștefania Fercădău, ilustrații de Maria Staicu, Editura Seneca, București, 2014).

*

Să stea departe de virtute dezastrul ca vreodată raţiunea să recurgă la ajutorul viciilor! Sufletul nu poate obţine o linişte statornică: trebuie să fie lovit şi scuturat cel care se sprijină pe defectele sale, care nu poate fi curajos decât dacă se mânie, harnic doar dacă doreşte, liniştit doar dacă se teme; trebuie să trăiască sub tiranie omul care vine în slujba vreunei patimi. Nu se ruşinează să pună virtuţile sub patronajul viciilor?

Apoi raţiunea încetează să mai aibă vreo forţă, dacă nu este în stare de nimic fără o pornire de patimă şi începe să devină egală şi asemănătoare cu aceasta. De fapt, care este diferenţa dacă, deopotrivă, patima fără raţiune este un lucru nesocotit sau raţiunea fără patimă este un lucru fără putere? Amândouă sunt la fel când nu pot exista una fără cealaltă.