Plicul lui Pașadia

Rechinul din baltă

Am fost bulversat cînd am văzut Aferim!. Filmul lui Radu Jude mi-a arătat cu o claritate crudă ce a însemnat Țara Românească în secolul al XIX-lea. Boieri care n-au nimic cu aristocrația adevărată, dar pentru care un zapciu este un „vierme”. Corupție deja bine instalată. Milă și înțelegere pînă la un punct; de la punctul acela, dispariția ambelor și o răutate haină.

O lume colorată și cruntă. Ai amanta lîngă tine și tu îl castrezi pe țiganul care și-a făcut de cap cu soția ta. Patriarhat fără dubii.

De parcă aș fi văzut un Caragiale în care teatrul și proza lui nenea Iancu au fost amestecate, cumva pe filiera filmului lui Lucian Pintilie. Ne scăldăm în ape întunecate.

Am fost uimit din nou, cum sunt mereu uimit, de calitatea actorilor. Teodor Corban, Toma Cuzin, Alexandru Dabija, Mihaela Sîrbu nu sunt cu nimic mai prejos decît Gheorghe Dinică, Petrică Gheorghiu, Tora Vasilescu, Mircea Diaconu și ceilalți, dacă tot am amintit De ce bat clopotele, Mitică?. Societatea asta aproape fără pături și conducerea ei aleatoare i-au obligat pe români să-și schimbe identitatea într-un mod carnavalesc, nepunîndu-și probleme de orgoliu. Conduita nemiloasă, ținută timp îndelungat sub preș, și care explodează dintr-odată, arată că, totuși, și le-au pus.

Mi-a plăcut (în sens artistic, ca să zic așa) și comedia care țîșnește în interiorul tragediei. Pînă la castrare, avem episoade din Creangă și Slavici. Mizerie, bazar, vînzoleală, moara fără noroc. De la Dabija încoace, suntem în plin Istrati. În baltă a apărut rechinul.

În imagine, o secvență din filmul Aferim!, regia Radu Jude, 2017

Despre autor

Péter Demény

Péter Demény

Péter Demény (n. Cluj, 1972): scriitor, publicist, traducător, profesor la Facultatea de Litere a UBB Cluj. A tradus „Cartea de la Metopolis” a lui Ștefan Bănulescu și „Povestirea Țiganiadei” de Traian Ștef. De asemenea, a mai tradus și două romane de Daniel Bănulescu: „Te pup în fund, conducător iubit!” și „Diavolul vînează inima ta”. E redactorul revistei literare „Látó”. Volume: „Ikarosz imája” („Rugăciunea lui Icar”) – versuri, 1994; „Bolyongás” („Rătăcire”) – versuri, 1997; „A menyét lábnyoma” („Pe urmele nevăstuicii”) – studii, eseuri, recenzii, 2003; „Meghívó minden keddre” („Invitaţie pe fiecare marţi”) – publicistică literară, 2004; „Visszaforgatás” („Reluare”) – roman, 2006; „A fél flakon” („Flaconul golit pe jumătate”) – versuri, 2007; „Ágóbágó naplója” („Jurnalul fetiţei mele”) – versuri pentru copii, 2009, „Ghidul ipocriților” - eseuri (Polirom, 2013), „Kolindárium” (2015), „Lélekkabát” („Paltonul sufletului”- idem), „Apamozsár” („Măcinatul tatălui” - eseu, 2016), „Portrévázlatok” (schițe și portrete - idem), „Sünödi és a trallalla” („Ariciul lunatic” - povestioare, idem). Eseuri, articole şi versuri în româneşte în „Observator cultural”, „22”, „Bucureştiul cultural”, „Ziarul de duminică”, „Liternet”, „Apostrof”, „Teatrul azi”, „Corso”.

Scrie un comentariu