Nr. 240 Traduceri

„Vârstele muntelui” de Werner Lutz (XXIV)

În 2015, Radu Țuculescu a publicat, la Editura Biblioteca Revistei Familia, două antologii de literatură elvețiană de expresie germană. Prima este o antologie de proză, „America nu există (antologie de proză elvețiană contemporană de expresie germană)”, iar a doua este o antologie de poezie, „De-a lungul străzii fluieră o mierlă (poezie elvețiană de expresie germană)”. Atât traducerea, cât și alegerea autorilor și a textelor apărute în cele două antologii îi aparțin lui Radu Țuculescu. În acest număr al Literomaniei, vă propunem cea de a douăzeci și patra parte a prozei „Vârstele muntelui” de Werner Lutz, proză apărută în antologia „America nu există (antologie de proză elvețiană contemporană de expresie germană)”.

 

27

 

Ce aşteptam, de fapt, ce era, de s-ar fi petrecut, arătat, ivit. De unde certitudinea schimbării. A aştepta, am auzit zicându-se, e începutul noului, germenele vieţii, prima perioadă a oricărei dezvoltări. E de ajuns să ne gândim la misteriosul somn al seminţelor, în învelişurile lor, la întunericul şi umezeala din pământ şi la cea din pântecul mamei. Aşteptarea este o fază creativă şi necesară, şi oare nu stă scris undeva într-un text religios: toate lucrurile vin la cel care ştie să aştepte. Fireşte, e nevoie de disciplină. O interiorizare, o retragere în sine e necesară. Biruinţa nerăbdării, a lăcomiei după viitor, duce la eliberare. E de năzuit o aşteptare fără dorinţe, una deschisă, simplă, întoarsă spre sfinţenie.

Începusem să înnobilez aşteptarea, s-o altoiesc, precum se altoiesc merii. Am picurat o aşteptare preţioasă peste aşteptarea obişnuită şi am aşteptat. Astfel, zăceam adesea, cu picioarele moi, lipsite de reacţii, cu braţele lipite, fără nicio mişcare. Chiar şi respiraţia părea că s-a oprit. Orele, tot ce mă înconjura, se scufundau sub mine. Am lăsat seara să fie seară, nu atingeam lampa. Priveam şuvoiul de lumină, îl vedeam înflăcărat apoi dispărând, aşteptam până orbeam, până ce masă, scaun şi pereţi se prăbuşeau fără zgomot şi cenuşa lor se înălţa. Des mă gândeam la Schep-en-ese, mumia care dormea în biblioteca unei mănăstiri, înfăşurată artistic în fâşii de in. Mă gândeam la carnea ei împietrică, la pielea uscată peste oase, la micuţa, înnegrita ei faţă de prinţesă egipteană. Mă gândeam la aşteptarea ei de trei mii şi cincisute de ani. La aşteptarea sărutului dătător de viaţă al unui zeu, al unei zeiţe, ori al unei străvechi raze de soare.

„Ce dulce e să megi la lac, acolo mă scald în faţa ta şi te las să-mi descoperi frumuseţea prin udele veşminte ţesute din in regesc. Cobor cu tine în apă, mă scufund şi revin la tine cu un peşte roşu frumos aşezat pe degetul meu. Vino şi priveşte-mă…”

 (fragment dintr-un vechi cîntec de dragoste)


Werner Lutz, pictor şi poet, s-a născut în anul 1930, la Wolfhalden – Elveţia. Din 1950 s-a stabilit în Basel. Remarcându-se, mai întâi, ca grafician, el este una dintre cele mai apreciate voci lirice elveţiene. Volumele de poezie, puţine la număr, dar de o admirabilă consistenţă, ne dezvăluie o personalitate lirică aparte, capabilă să condenseze o lume în câteva cuvinte. În anul 2000 publică un volum de proză, de fapt un microroman: „Vârstele muntelui”  (catalogat de autor, cu modestie, drept povestire), cu deosebit succes și mai multe reeditări. A murit la Basel în 2016. (Radu Țuculescu)

Photo by Aron Visuals on Unsplash

Susține jurnalismul cultural independent

Dacă îți place Literomania, donează pentru a contribui la continuarea proiectului nostru. Îți mulțumim!

Prima pagină Rubrici Traduceri „Vârstele muntelui” de Werner Lutz (XXIV)

Despre autor

Radu Țuculescu

Radu Țuculescu (1 ianuarie 1949 - 25 martie 2025) - romancier, dramaturg, traducător din limba germană; absolvent al Conservatorului „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca – secția vioară. Dintre romanele sale amintim: „Ora păianjenului” (Albatros, 1984), „Degetele lui Marsias” (Dacia, 1985), „Umbra penei de gâscă” (Dacia, 1991), „Povestirile mameibătrâne” (Cartea Românească, 2006), „Stalin, cu sapa-nainte” (Cartea Românească, 2009), „Femeile insomniacului” (Cartea Românească, 2012), „Mierla neagră” (Ed. Cartea Românească, 2015; reeditată în 2024, la Editura pentru Artă și Literatură), „Măcelăria Kennedy” (Cartea Românească, 2017), „Uscătoria de partid. Blitz-proze” (2019, Editura Școala Ardeleană), „Femeia de marțipan” (Polirom, 2020), „Crima de pe podul Garibaldi” (Polirom, 2022), „Gudrun” (Polirom, 2025), iar dintre volumele de teatru „Ce dracu’ se întâmplă cu trenul ăsta?” (Eikon, 2004) și „Bravul nostru Micsa!” (Eikon, 2010). A primit premii naționale și internaționale pentru proză, teatru, traduceri și filme de televiziune. A tradus volume de poezie și proză din literatura austriacă și din literatura elvețiană contemporană de expresie germană. Romanele sale au fost traduse în Franța, Austria, Italia (traducător Gabriela Lungu), Cehia, Ungaria și Serbia, Germania și Israel, iar teatrul său în Cehia, Ungaria, Italia, SUA (traducător Mihael Mudure), Franța și Israel (traducători Paul Farkas și Itzhaki Moshe). „Povestirile mameibătrîne“ (Cartea Românească, 2006) a apărut la Editura Tarandus Kiadó, în traducerea lui Szőcs Imrével. Este cea de-a patra traducere a romanului, după cea în limba franceză, la Gingko Editeur, traducător Dominique Ilea, în limba sârbă, Editura Sezam Book, în traducerea Mihaelei Lazarovici, şi în limba cehă, Editura Dauphin, în traducerea lui Ladislav Cetkovský. Romanul „Stalin, cu sapa-nainte” (Cartea Românească, 2009) a apărut la Mitteldeutscher Verlag, în traducerea lui Peter Groth, cu titlul „Stalin, mit dem Spaten voran!”. De asemenea, tot la Mitteldeutscher Verlag, în traducerea lui Peter Groth, a apărut și romanul „Măcelăria Kennedy” („ Metzgerei Kennedy”).

Scrie un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Pentru a afla când este online un nou număr Literomania, abonează-te la newsletter-ul nostru!

This will close in 20 seconds