G.E.N. Nr. 148

CoNAnt Barbarul mormăind Cîntarea Babylonului

PREMII, DECORAȚII, INSIGNE

Comunitatea booktuberilor dedicați literaturii SFFH acordă, începînd cu 2015, premiile BooktubeSFF. Am văzut listele premianților din anii precedenți și… nu arată rău deloc listele astea. Motiv pentru care anunț nominalizările la premiile BooktubeSFF 2020. Încă ceva: premiile sînt stabilite de un juriu compus din boooktuberi cu mii de abonați și mii – chiar zeci de mii, în unele cazuri – de vizualizări pe clip.

Science-fiction: „Recursion”, Blake Crouch (Crown), „A Memory Called Empire”, Arkady Martin (Tor), „Gideon the Ninth”, Tamsyn Muir (Tor.com Publishing)

Fantasy: „Gods of Jade and Shadow”, Silvia Moreno-Garcia (Del Rey), „The Starless Sea”, Erin Morgenstern (Doubleday), „The Priory of the Orange Tree”, Samantha Shannon (Bloomsbury)

Young Adult: „The Wicked King”, Holly Black (Little, Brown), „The Gilded Wolves”, Roshani Chokshi (Wednesday), „Sorcery of Thorns”, Margaret Rogerson (McElderry), „Starsight”, Brandon Sanderson (Delacorte)

Middle Grade: „Dead Voices”, Katherine Arden (Putnam), „Sal & Gabi Break the Universe”, Carlos Hernandez (Disney/Hyperion), „Dragon Pearl”, Yoon Ha Lee (Disney/Hyperion), „Tunnel of Bones”, Victoria Schwab (Scholastic)

Debut: „The Ten Thousand Doors of January”, Alix E. Harrow (Redhook), „A Memory Called Empire”, Arkady Martin (Tor), „Gideon the Ninth”, Tamsyn Muir (Tor.com Publishing)

Proză scurtă: „To Be Taught, If Fortunate”, Becky Chambers (Harper Voyager), „This Is How You Lose the Time War”, Amal El-Mohtar & Max Gladstone (Saga), „The Test”, Sylvain Neuvel (Tor.com Publishing).

24 februarie. AntareSFest a primit premiul pentru Proiectul Literar al anului la gala premiilor Consorțiului Cultural Corona pentru Premiile anului 2019 în cultură la Brașov. La categoria Cartea anului a fost premiat volumul „Istorii din ’89 în benzi desenate”, editat de Muzeul Județean de Istorie Brașov.

Printre nominalizații celor 14 categorii au fost Clubul Antares (Organizația culturală a anului), Alexandru Lamba (Cartea anului, pentru „Singurătatea singularității” – Editura Herg Benet) și Flavius Ardelean (aceeași categorie, pentru volumul „Bezna. Povestitorii din conacul lui von Veltheim” – Editura Polirom).

VOCEA RASPÎNDACULUI NAȚIONALE.

Știri din țară și din lume. Tîrguri de carte, festivaluri, chermeze și bairamuri. Cancanuri, freze, temenele. Fandomități. Capra vecinului. Web Side Story.

FANDOMITĂȚI. De-ale noastre, de pe-aici. Sau de pe-acolo. Cu ai noștri.

29 februarie. București. Are loc prima ediția a Consfătuirii Naționale de Anticipație CoNAnt 2020. Mai multe amănunte la finalul rubricii G.E.N., în interviul realizat cu Lucian Cristian Oancea, unul dintre organizatorii consfătuirii.

5 martie. București, Seneca Anticafe. Ora 17.00. lansare de carte: „Nume de cod: Flash Fiction. Antologie Literomania de proză scurtă”, coordonată de Adina Dinițoiu și Raul Popescu. Participă: Adina Dinițoiu, Dumitrița Stoica, Raul Popescu. Invitat special: Cristian Teodorescu.

7 martie, ora 11.00. Se reiau întîlnirile Cenaclului Quasar la Casa de Cultură a Studenților din Iași. Unul dintre cele mai vechi cenacluri SF din țară, Quasar a fost înființat pe 25 februarie 1979 de Dan Merișca, Sorin Antohi, George Ceaușu, Radu Gavrilescu, Lucian Merișca, Doru Pruteanu, Sorin Simion. Printre cei care au fost membri ai cenaclului se numără Dan Alexe, Marian Coman, Dan Doboș, Radu Gavrilescu, Mihai Marian, Cătălin Sandu.

Organizatorii întîlnirii care va marca cea de-a 41-a aniverare a cenaclului sînt: George Ceaușu, Lucian Merișca, Beatrice Badea și Ionuț Horeanu.

CAPRA VECINULUI. Și? Capra vecinului ce mai face? Bine-sănătoasă? Ia să vedem ce se mai întîmplă prin lume, ce mai fac scriitorii. Ai lor.

6 februarie. A apărut cea de-a patra carte din seria „Six Stories” a scriitorului britanic Matt Wesolowski: „Beast” (ediția paperback; ediția e-book a fost scoasă de Orenda Books la 6 decembrie 2019). Cele patru romane ale seriei sînt: „Six Stories” (2016), „Hydra” (2017), „Chalenging” (2018), „Beast” (2019).

18 februarie. A apărut ediția în limba engleză (paperback) a romanului „The Aosawa Murders” scris de japoneza Riku Onda. Riku Onda, cîștigătoare a premiilor Yoshikawa Eiji, Yamamoto Shūgorō și a premiilor acordate de Asociația Librarilor și Asociația Scriitorilor de Mistere din Japonia, a publicat mai multe romane, unele dintre ele adaptate pentru film și televiziune.

20 februarie. A apărut ediția paperback a romanului „The Long Call”, de Ann Cleeves, prima carte din noua serie „Two Rivers”. Ediția hardcover a apărut în 2019, pe 5 septembrie.

29 februarie. Liz Hand, cîștigătoare a premiilor Nebula, World Fantasy, Shirley Jackson, James Tiptree Jr. Memorial, va fi la The English Bookshop din Upsalla, unde va avea o conversație cu Niklas Natt och Dag, autorul romanului „1793” (publicat la Editura Litera în 2019).

13 mai. Va apărea noua carte scrisă de Camilla Läckberg în seria începută cu „Colivia de aur”, cea mai citită carte a anului trecut în Suedia. Titlul noi cărți: „Vingar av silver” („Aripi de argint”).

*

Primii invitați de onoare la Iceland Noir (Reykjavik, 18 – 21 noiembrie) sînt Ann Cleeves și Ian Rankin.

An Cleeves este cunoscută publicului român prin seriile publicate la Crime Scene Press: Shetland – „Negru de corb” (2017, traducere de Raluca Ștefan), „Nopți albe” (2018, traducere de), „Oase roșii” (2016, traducere de Raluca Ștefan), „Fulger albastru” (2017, traducere de Raluca Ștefan), „Ape moarte” (2019, traducere de Mihnea Arion) și Vera Stanhope – „Secretele din strada Portului” (2015, traducere de Raluca Ștefan), „Pescărușul” (2018, traducere de Mihnea Arion).

Deși este unul dintre cei mai importanți scriitori europeni de romane polițiste, Rankin este prezent pe piața românească de carte cu numai trei volume: „Apelul morților” (Leda, 2012, traducere de Carmen Ion), „Rebus: X și zero” (Editura Paladin, colecția Crime Masters, 2013, traducere de Mircea Pricăjan) și „De-a v-ați ascunselea” (Paladin, 2017, colecția Crime Masters, traducere de Bogdan Hrib).

CU NASUL PRIN REVISTE. Reviste, fanzine, bloguri, ce-o mai fi.

12 februarie. Andra Rotaru îi ia un interviu lui Cosmin Perța pentru DLITE: „Mereu mă abat de la poveste

13 februarie. Un interviu cu Teodora Matei și Tony Mott, pe Canal 33 (Youtube) cu Cristina Dragna.

21 februarie. Raul Popescu scrie în Literomania 147 despre „Arșița”, de Cosmin Perța (Editura Paralela 45, 2019, Colecția „Biblioteca românească”): „O distopie dostoievskiană”.

21 februarie. Monica Șerban scrie în Literomania 147 despre „Straniul caz al doctorului Jekyll și al domnului Hyde” de Robert Louis Stevenson (Editura Minerva, 2005, colecția „Ion Hobana prezintă maeștrii anticipației clasice”, traducere de Carmen Chirculescu): „Am ales partea mai bună și mi-a lipsit tăria de a stărui în ea”

22 februarie. David Lagercrantz pe Facebook: „Mormăi cînd scriu: pam-pa-pa-pam. Citesc cu voce atare, încercînd să fac cuvintele să cînte. Mă lupt cu frazele ca un nebun pînă găsesc ritmul. Visez să scriu ceva care să poată fi citit cu ușurință, dar în același timp să conțină adevrul și complexitatea vieții.”

23 februarie. Pe blogul „Benzi desenate românești” este publicat articolul „Benzile desenate, ca formă de lectură, re-lectură și « reciclare» a lumilor ficționale alternative” de prof. Viorica Isaia.

24 februarie. Iulia Dromereschi scrie pe Bookblog despre „Din pîntecul balenei”, de Sjón (Editura Polirom, 2019, traducere de Anca Diaconu).

26 februarie. Liviu Szoke scrie pe FanSF despre „Tura de noapte”, de Michael Connelly (Rao, 2019, Colecția Biblioteca Rao, traducere de Cristina-Mihaela Tripon).

PÎNZE, STICLE, LEDURI. Ecrane mici, ecrane mari, și fete, și băieți.

6 martie. Este data premierei sezonului 3 al serialului „Babylon Berlin”, adaptare după romanele lui Volker Kutscher.

15 martie. O nouă ppremieră, multașteptatul sezon 2 al serialului suedez „Innan vi dör” / „Before We Die” cu Marie Richarson, Adam Pålsson și Magnus Krepper.

À LA CARTE.

Meniu de cărți. Cărți aruncate din turn. Afară-i vopsit gardul. Am citit pentru dumneavoastră. Dacă doriți să revedeți. Viața-i scurtă, ochiul mic.

CĂRȚI ARUNCATE DIN TURN. Altfel? Editurile noastre ce mai fac, cu ce se mai ocupă?

Leda Edge: Josh Malerman – „Inspecție” (traducere de Liviu Szoke)

Nemira: Jeff VanderMeer – „Anihilare (traducere de Bogdan Perdivară); Rebecca Roanhorse – „Calea fulgerului” (prima carte din seria „A șasea lume””, traducere de Ionela Chirilă); Justin Cronin – „Orașul oglinzilor” (volumul final al trilogiei „Transformarea”, traducere de Andreea Florescu)

Polirom: Yoko Tawada – „Ultimii copii din Tokio” (traducere de Monica Tamaș)

RAO: Michael Connelly – „Tura de noapte” (traducere de Cristina-Mihaela Tripon)

Trei: Jane Harper – „Forța naturii” (traducere de Cornelia Marinescu); Lee Child – „Să nu greșești” (roman din seria „Jack Reacher”, traducere de Constantin-Dumitru Palcus)

AFARĂ-I VOPSIT GARDUL. Nu vorbim de leoparzi aici.

Coperta vinde, se zice, și nu știu cît de adevărată este afirmația pe o piață de carte foarte mofturoasă, cum este cea din România. Știu însă că există cărți pe care le-aș cumpăra numai să le pot vedea în bibliotecă. Cum ar fi:

Seria fantasy „Emaneska” scrisă de Ben Galley, serie pe care a publicat-o în regim de self publishing, tot el fiind autorul ilustrației și designului copertei. Cele 5 romane ale seriei sînt: „The Written” (2010), „Pale Kings” (2012), „Dead Stars: Part One” (2013), „Dead Stars: Part Two” (2013), „No Fairytale” (2019).

LA CEAS DE TAINĂ.

Interviuri, declarații, declamații, șoapte, convorbiri.

„Viitorul anticipației românești stă în noi”
Cu Lucian Cristian Oancea despre Consfătuirea Națională de Anticipație CoNAnt 2020

 

Lucian, de ce CoNAnt (nu de ce se cheamă așa, ci de ce o nouă convenție, cine o organizează, cum s-a ajuns la asta etc.)?

Bucureștiul este capitala României și are calitățile sale, dar și defectele. Cenaclurile locale și o parte dintre cele din țară simțeau nevoia unei întîlniri care să stea la baza unei noi etape în dezvoltarea anticipației românești. Cenaclul Wolf’s Pack are alături în acest proiect alte cluburi și cenacluri din țară: Antares (Brașov), SFVA (Craiova), Centrul String și ProspectArt (București). Cred că alegerea termenului de Consfătuire este foarte nimerită. Iar idea prescurtării îi aparține lui Cătalin Badea-Gheracostea. Doar stilizarea a venit de la mine.

Locul, data, durata convenției?

29 februarie apare în calendar doar o dată la patru ani și de mult timp nu a mai căzut într-o zi de sîmbătă. Așadar, oportunitatea exista, iar alegerea a fost naturală. Evenimentele se vor petrece în București, la Lente Arcului, în strada Arcului Nr.8. Doar șapte ore, de la 11.00 la 18.00.

Evenimentul din acest an este dedicat lui Ion Hobana. De ce începeți cu Ion Hobana, și următoarea întrebare e firească: în fiecare an va fi dedicată unui mare nume al SF-ului românesc? Ați început deja să vă gîndiți la edițiile viitoare?

Am dori să avem două ediții de CoNAnt în fiecare an, una în capitală, primăvara, și una în țară, toamna. Totul depinde de recepția primei ediții, de interesul unor organizatori locali și de posibilitățile financiare. Am ales să-i evocăm pe cei care au influențat mult anticipația românească, pentru a nu uita exemplu lor. Ne lipsește mult maestrul Hobana și cred că a fost o sugestie inspirată a domnului Mironov. Sorin Hobana va veni sîmbătă și probabil vom avea un moment special. Îmi doresc să continuăm cu multe ediții. Idei bune sînt pentru Suceava, Timișoara, Iași ori Galați într-o toamnă. Poate chiar aceasta.

Aveți invitați de onoare, speciali etc., cum se poartă la marile evenimente de gen?

Avem o primă ediție surprinzător de bună la acest capitol. Eli Freysson va fi cu noi prin intermediul internetului. Dialogul va fi completat cu un alt invitat asemănător, dar deocamdată secret. Puiu Manu, Walter Riess și Valentin Tănase vin alături de noi și ne surprind cu noi proiecte. Nic Dobre și Florin Pîtea sînt cu noi cărți gata, sau aproape gata.

Despre program ce poți spune? Are evenimentul un site, se poate vedea undeva programul, oră cu oră, pentru cei care ar veni, dar nu pot să stea de la 11 la 18?

Site-ul a fost pe lista de lucruri de făcut, dar din păcate nu se ridica la nivelul dorit, din lipsă de timp și resurse. Am optat pentru pagină de event pe Facebook. Surpriza cea mai importantă este că vom avea peste o mie de volume science-fiction, fantasy și horror expuse spre a fi achiziționate. Diversitatea nu se poate compara cu nimic din trecut.

Programul (ce poate suferi ajustări) este în acest moment:

11.00 Vernisaj al expoziției de artă vizuală;

11.50-12.10: Ana Maria Negrilă (Centrul String) — Oameni și Supraoameni;

12.10-12.30: Gheorghe Tănase (Antares) — Semne din lanuri (material video);

12.30-12.50: Florin Pîtea (Wolf’s Pack) — Liviu Radu, mereu prezent;

12.50-13.10: Mihaela Muraru-Mândrea (Centrul String), Cristina Ghidoveanu (Wolf’s Pack) — Trecutul, prezentul și viitorul String;

13.10-13.30: Ana Maria Borlan (Antares) — Prezentarea dezvoltării ciclului Aripi albastre;

13.30-13.50: Teodora Matei (Tritonic) — Prezentarea noutăților editurii Tritonic;

13.50-14.35: Pauză de masă;

14.35-14.55: Nic Dobre (Antares) — Alternativa istoriei alternative (lectură inedită)

14.55-15.10: Dănuț Ungureanu (Prospectart) — Prezentare volume;

15.10-15.25: Andreea Chebac — Aventura Final Frontier;

15.25-15.45: Lansare editură. Intervenţie Eli Freysson. Moment dedicat scriitorului Mihail Grămescu;

15.45-16.00: Nicolae Cozma (TVR) – Hobana, suflet pentru viiitor (video);

16.00-16.20: Cristian Tamaș (Prospectart), Cătălin Badea-Gheracostea (independent), Mihaela Muraru Mândrea (Centrul String) — Hobana în 2020;

16.30-17.00 Sorin Hobana și Alexandru Mironov — Hobana, Omul viitorului;

17.15 -18.00 Destinul anticipației românești în contextul actual al societății românești. Dezbatere.

Nu pot să nu te întreb dacă se vor acorda și premii anuale, așa cum e tradiția acestor convenții și cum, probabil, se așteaptă toată lumea.

La această ediție nu vor fi acordate premii, spre surprinderea multora. Dar vom veni cu o propunere interesantă în domeniu. Diplome se acordă deocamdată suficiente în România. Formele cu fond sînt mai interesante.

E suficientă o zi? Mizați și pe participarea sefiștilor din țară sau va fi doar o întîlnire bucureșteană?

La o primă ediție este optim. Sperăm să avem o prezență semnificativă și de calitate din țară. Iar semnalele primite pînă acum sînt excelente. Locația este minunată și sper să fie potrivită pentru gîndirea abordată la această ediție.

Ce așteptări ai tu de la acest eveniment?

Mulți participanți, mulțumiți de eveniment și de surprizele acestuia, decizii bune luate de comun acord și implementate. Iar partenerii noștri — Lente Arcului, cafeneauacujoburi.ro, Kodex.ro, Nașul TV, kidibot.ro, redgoblin.ro și Știință & Tehnică — să fie mulțumiți și să ne fie alături în următoarele aventuri.

Mai ai ceva de adăugat și nu ți-am oferit eu întrebarea nimerită?

Viitorul anticipației românești stă în noi. Veniți să-l făurim împreună la CoNAnt 2020.

Mulțumesc pentru răspunsuri, ne vedem pe 29 februarie. Mult succes!

Susține Literomania

Despre autor

Michael Haulică

Michael Haulică

Michael Haulică a absolvit Facultatea de Matematică, specializarea Informatică, a Universității Transilvania din Brașov. A fost programator timp de 25 de ani, apoi s-a dedicat în întregime scrisului. A debutat cu poezie în revista Flacăra, în 1974. A publicat poezie, proză, articole.
A fost redactor al suplimentelor SF „Supernova” (1993 – 1995) şi „Alternativ SF” (1995 – 1997), în anul 2000 a fondat revista „Lumi Virtuale” (în format electronic, 2000 – 2004), apoi blogurile „Zepelinul cuantic” (octombrie 2007 – februarie 2008), „Microtexte” (februarie – aprilie 2009) și „BookReport” (25 mai 2017 – 3 octombrie 2017). A fost redactor-şef al revistelor „Brașov Visitor” (2003 – 2005, pe hârtie, în limba engleză), „Lumi Virtuale” (în varianta pe hârtie, 2004 – 2005), „Fiction.ro” (2005 – 2007, pe hârtie), „Nautilus” (februarie 2008 – iunie 2010, on-line), „Galileo Online” (iunie 2010 – martie 2012), „Galileo” (2015, pe hârtie). În perioada 2006-2007 a fost redactor-şef al Editurii Tritonic şi coordonator al colecţiilor „fiction.ro” şi LIT., apoi redactor-șef al editurii Millennium Books (2008 – 2012), coordonator al colecției „Ficțiuni”, în perioada 2012 – 2016 a fost redactor în cadrul Grupului Editorial Art, coordonator al colecțiilor de SF și fantasy ale editurii Paladin, iar în 2016-2017 a coordonat din nou colecțiile SF și fantasy ale editurii Tritonic. A susţinut rubrici despre literatura F&SF în „Observator cultural”, „Dilemateca”, „Știință & Tehnică”. Alte publicații în care a scris frecvent: „Obiectiv cultural”, „Ziarul de duminică”, „Tomis”, „Astra”.
Volume publicate: „Madia Mangalena” (Institutul European, 1999; Eagle Publishing House, 2011, print și ebook; Millennium Books, 2015, ediție adăugită – premiile Vladimir Colin 2000 și RomCon 2002); „Despre singurătate și îngeri” (Ed. Karmat Press, 2001 – premiul SIGMA 2002), „Așteptând-o pe Sara” (Ed. Millennium Press, 2005; Ed. Tritonic, 2006; Millennium Books&TexaRom, 2012, ebook; Millennium Books, 2016, ediție adăugită), „Nu sunt guru” (Ed. tritonic, 2007 – culegere de articole), „Povestiri fantastice” (Millennium Press, 2010; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „... nici Torquemada” (Millennium Books, 2011; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „Transfer” (Ed. Millennium Books, 2012; Millennium Books&TexaRom, 2013, ebook; Millennium Books, 2014, ediție adăugită – Premiul Vladimir Colin 2014), „O hucă în minunatul Inand” (Ed. Millennium Books, 2014), „9 1/2 elegii” (Ed. Tritonic, 2016).

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: