Nr. 225 Plicul lui Pașadia

Fii bun și nu vorbi despre tradiții

peter_demeny_literomania



Tradiția este ca și istoria: poate fi un obstacol în drumul gîndirii, creației, inspirației și originalității. Firește că totul depinde de relația pe care o purtăm cu ea: unii sunt ca niște gărzi de corp ale tradiției, vorbesc despre ea cu ochii dați peste cap și nu ne lasă să ne atingem de lucrurile care îi aparțin. Asta îi condamnă la o pasivitate activă, ca să zic așa, la o sărbătoare continuă și care este ca un văl peste ochii minții lor. Am urît încă din copilărie acele emisiuni în care apăreau niște actori dînd viață (de fapt, încă o moarte) lui Caragiale, care stătea mereu la berărie și spunea cîte o măgărie pretențioasă.

Majoritatea meselor rotunde despre tradiții sînt de fapt niște arii desuete. Ne înșirăm amintirile parșive, dar nu intrăm în relații cu ele deoarece vrem să turnăm faptele și ideile din trecut în urechile auditoriului. Nu uit cît oi trăi cînd, la o conferință de la Brașov, s-a ridicat un om din public și l-a admonestat pe vorbitor pentru că nu vorbise despre lucruri pe care le știam cu toții. Ascultătorii l-au aplaudat cu entuziasm.

Din acest punct de vedere, tradițiile sînt o invitație într-un trecut zăvorît. Ne facem că intrăm în relații cu ele, dar o facem numai în măsura în care o face și stăpînul cu sclavul. Dăm ordine trecutului pe care, vezi Doamne, îl stimăm ca vai de noi.

Să-l tot lauzi pe Eminescu nu reprezintă niciun risc: păi cine să nu-l laude?! Or, gîndirea nu e nimic dacă se situează în afara riscului. Dacă intri în jocul patetic și trist al multora care înțeleg cultura ca pe un muzeu al lor înșiși, încă vii, i-ai pierdut și pe Eminescu, și pe Caragiale, și pe Tolstoi, și pe Shakespeare, și pe Nietzsche, și pe Balzac, și pe Picasso, și pe Mozart. Cultura e tot ce vrei, numai frumoasa din pădurea adormită nu este și nu e bine să fie nicicînd.

 

Prima pagină Rubrici Plicul lui Pașadia Fii bun și nu vorbi despre tradiții

Susține jurnalismul cultural independent

Dacă îți place Literomania, donează pentru a contribui la continuarea proiectului nostru. Îți mulțumim!

Geo Dumitrescu – 105 ani de la naștere

Anul acesta, pe 17 mai, s-au împlinit 105 ani de la nașterea poetului Geo Dumitrescu (1920-2004), ocazie cu care reiau ...
ana-barton-literomania-376

Ana Barton: „Mi-aș fi dorit să fi scris «Gnozele dualiste ale Occidentului» de Ioan Petru Culianu”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...

Michael Haulică: „Povestirile lui William Gibson m-au dus spre și m-au făcut să rămîn în SF”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...

Studies and Essays on Romance Literatures: A Labyrinth of Interpretations (fragment)

„These splendid essays by Rodica Grigore – that restore Romanian literature to a place of honour alongside Latin American literature ...
amantii-poligloti-lina-wolff_literomania_376

In the Maze of Fiction

Born in Lund in 1973, Lina Wolff is one of the iconic voices of contemporary Swedish literature, the onset of ...
irina-georgescu-groza-literomania-375

Irina Georgescu Groza: „Primul roman pe care l-am citit, într-o vacanță de vară, a fost „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...
petre-barbu-literomania-375

Petre Barbu: „Să nu-mi treacă anul fără Cehov!”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...

„Camping” de Lavinia Braniște – un roman al migrației românești în postcomunism

Odată cu „Camping” (Polirom, 2025), prozatoarea Lavinia Braniște – nume de prim-plan al prozei postdouămiiste – trece la o nouă ...

„James. Doar James”  

Un adolescent decide să-și părăsească orășelul natal și să se refugieze, neștiut de nimeni, pe Insula Jackson de pe Mississippi, ...
yourcenar-literomania-375

„Abisul” de Marguerite Yourcenar

Începând cu Literomania nr. 369-370, Dominique Ilea ne-a pregătit un nou ciclu – secvențe ori capitole foarte scurte de cărți – numit „Magie ...
pessoa-literomania-373-374

The Game of Identities

“Strictly speaking, Fernando Pessoa does not exist.” These are the words of Alvaro de Campos, a naval engineer, a consumer ...
colette-literomania-373-374

„Aluna găunoasă” de Colette

Începând cu Literomania nr. 369-370, Dominique Ilea ne-a pregătit un nou ciclu – secvențe ori capitole foarte scurte de cărți – ...
verlaine-literomania-372

Poeme de Paul Verlaine (pentru Lucien Létinois) (VII)

Vă propunem, începând cu numărul 365 al Literomaniei, o serie de poeme semnate de Paul Verlaine – în traducerea lui Octavian Soviany –  care ...

Aparența vieții și iluzia teatrală

Luigi Pirandello s-a apropiat de domeniul dramaturgiei la o vârstă la care alţi autori se ocupau mai mult cu administrarea ...

„Lanuri de flori zburătoare” de Gerald Durrell

Începând cu Literomania nr. 369-370, Dominique Ilea ne-a pregătit un nou ciclu – secvențe ori capitole foarte scurte de cărți – numit „Magie ...

Drumuri printre amintiri

Deşi mai degrabă ignorată de critica literară (de la noi sau de aiurea) înainte de a i se decerna Premiul ...

Despre autor

Péter Demény

Péter Demény (n. Cluj, 1972): scriitor, publicist, traducător, profesor la Facultatea de Litere a UBB Cluj. A tradus „Cartea de la Metopolis” a lui Ștefan Bănulescu și „Povestirea Țiganiadei” de Traian Ștef. De asemenea, a mai tradus și două romane de Daniel Bănulescu: „Te pup în fund, conducător iubit!” și „Diavolul vînează inima ta”. E redactorul revistei literare „Látó”. Volume: „Ikarosz imája” („Rugăciunea lui Icar”) – versuri, 1994; „Bolyongás” („Rătăcire”) – versuri, 1997; „A menyét lábnyoma” („Pe urmele nevăstuicii”) – studii, eseuri, recenzii, 2003; „Meghívó minden keddre” („Invitaţie pe fiecare marţi”) – publicistică literară, 2004; „Visszaforgatás” („Reluare”) – roman, 2006; „A fél flakon” („Flaconul golit pe jumătate”) – versuri, 2007; „Ágóbágó naplója” („Jurnalul fetiţei mele”) – versuri pentru copii, 2009, „Ghidul ipocriților” - eseuri (Polirom, 2013), „Kolindárium” (2015), „Lélekkabát” („Paltonul sufletului”- idem), „Apamozsár” („Măcinatul tatălui” - eseu, 2016), „Portrévázlatok” (schițe și portrete - idem), „Sünödi és a trallalla” („Ariciul lunatic” - povestioare, idem). Eseuri, articole şi versuri în româneşte în „Observator cultural”, „22”, „Bucureştiul cultural”, „Ziarul de duminică”, „Liternet”, „Apostrof”, „Teatrul azi”, „Corso”.

Scrie un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Pentru a afla când este online un nou număr Literomania, abonează-te la newsletter-ul nostru!

This will close in 20 seconds