Nr. 219 Poezie

Ganesha

Reach content for Google search „andreea apostu”, „ganesha”, „poeti tineri”, „poezie”



Ganesha

septembrie

e destul de târziu mai e
o oră doar și se aprind luminile disco ale
cartierului mărginaș
aici bărbații își beau berea la pet ca pe un crez
iar femeile poartă în brațe prunci agresivi
trebuie să mă plimb cu grijă pe străzile astea
gândacii sunt cât niște lacăte mici de amor
și mișună căutându-mi picioarele
sexul
cuibul perfect în care să ejaculeze

după mutilarea exterioară, cea interioară
extirpă, te rog, intrusa cu un instrument curat și
arunc-o șobolanilor
andreea are gust dulce
andreea își plimbă pieptul cusut prin care un
bărbat și o femeie se țin de mână
andreea nu poate suporta locurile cunoscute
fără să își vâre un căluș în gură
andreea geme de plăcere și ură cu maxilarele
încleștate

cine nu e apt pentru bucurie să se curețe
cine îi dă cu piciorul să fie călcat de șansă
cine nu e capabil de sinceritate sau să se culce
simultan cu două persoane
să le piardă pe amândouă
cine rămâne întreg să-și piardă cartea de identitate
cine vorbește de conviețuire să rămână
nelocuită

umblă vorba că andreea se gâdilă minunat
între două imprecații
și plânge la fel, încercând să fugă de măreție
sentimente și tot alaiul de prăbușiri pe care le uitase
e regina disco a sectorului 4
lângă luminile care pulsează în 7 culori
se va culca, așa cum a citit în la marelle, cu
cloșarzii din parcuri

psevdo (6 iunie 2020)

Numele meu e Ganesha
ochii mei de sticlă reflectă șobolanii din
templu
farfurioarele lor cu lapte
bijuteriile care îmi acoperă pieptul sunt
nenumărate
însă burta e concavă
pentru că în ea nu vor crește niciodată pui de
zei

îmi fac drum cu sabia până la palatul de vară
– înmiezul pădurii un sâmbure rece
din fildeș și piatră
aici transpirația junglei cade ca o foiță de
gheață
pe jos rogojine din lemn feluri de mâncare
întinse pe frunze
cete de maimuțe mâncând așezate

mulți spun că nu sunt în toate mințile
în preajma mea nu trăiesc oameni
o singură persoană trăiește alături mine
scrie imnuri cu briceagul pe trunchiuri de
bambus
îmblânzește elefanți

Numele meu e Ganesha
dar eu nu ridic obstacole
nu sunt zeul începuturilor, nici al sfârșiturilor
n-am fost creată nici de Shiva, nici de Parvati,
dar într-adevăr mi-a fost tăiat capul de un
bărbat
care se întorcea la femeia lui

Susține Literomania

carturesti.ro

Despre autor

Andreea Apostu

Andreea Apostu este asistent de cercetare în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. A publicat poezie pe site-urile și blogurile „O mie de semne”, „Zoom France Roumanie”, „Adevărul”, „Fragmented Voices” și a citit versuri la ediția 218 a clubului de lectură „Institutul Max Blecher”. De-a lungul timpului, a scris cronică de carte în publicațiile „Timpul”, „Infinitezimal”, „Le Grand Continent” și articole pentru platforma „Bookaholic”.

Scrie un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.