Intersecții Nr. 218

O „istorie sinceră” a literaturii române

mircea_cartarescu_nora_iuga_ion_cucu_literomania



O „istorie sinceră” a literaturii române, ca să parafrazez un cunoscut titlu din alt  domeniu umanist, este istoria în imagini pe care a realizat-o, timp de cincizeci de ani, fotograful Ion Cucu. Zeci de mii de imagini, unele încă necunoscute publicului, alcătuiesc o arhivă alb-negru a unei lumi dispărute, în care generații de scriitori se oglindesc la vârste diferite, în momente diferite, unele festive, oficiale, altele  neconvenționale, particulare. O mică parte a acestor fotografii a ieșit la iveală prin expoziția realizată de Cristian Cosma, „Un album cât o istorie literară. 50 de ani de viață literară românească. Expoziție de fotografie Ion Cucu” (22 septembrie-22 octombrie, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București), cu acordul și participarea emoționantă a doamnei Alina Popovici, soția lui Ion Cucu, și cu participarea scriitoarei Angelica Stan.

Fotografiile marchează distanța temporală și construiesc o memorie aerată a culturii române postbelice, pe care spectatorul/privitorul/cititorul o înțelege cu aproximație, adăugând de la sine interpretări, senzații, gânduri. Multe sunt portrete, printre care amintesc: portretul Marianei Marin, cu un zâmbet de o imensă candoare și cu ochii mari, plini de lumină, Mircea Nedelciu surprins spre final, când nu se mai putea deplasa, Geo Bogza pe bicicletă, zâmbetul lui Sorin Alexandrescu, Gabriela Adameșteanu și Gabriela Melinescu, Nichita Stănescu, Ana Blandiana într-un profil rebel, Matei Vișniec, Mircea Dinescu, Ștefan Agopian, Cristian Teodorescu și Radu Aldulescu foarte tineri, Nora Iuga ca o actriță de film, într-o imagine inedită. Memorabile, prin felul în care surprind ceva inefabil și totuși esențial din ființa scriitorilor sunt imaginile cu Alexandru Paleologu, Nicolae Balotă și Zaharia Stancu. Sunt și multe fotografii de grup, legate de viața organizațiilor, a revistelor scriitorilor, de evenimente desfășurate în timp: de la adunări, precum o „conferință națională a scriitorilor din Republica Socialistă România”, cu portretul lui Ceaușescu deasupra vorbitorilor, la tribună, așa cum cereau vremurile, până la o stranie „vizită a scriitorilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră”. După 1990 sunt prezente festivități de premiere și înființarea unor publicații noi, cum a fost suplimentul literar „Vineri”, legat de „Dilema”, cu Mircea Vasilescu, Liviu Papadima, Ion Manolescu și Andrei Pleșu, ori premiile „Aspro”, cu Ion Bogdan Lefter. Multe fotografii, unele având în mijloc pe Nicolae Manolescu, Eugen Negrici și alții, au ca fundal fostul sediu al Uniuni Scriitorilor, Casa Monteoru de pe Calea Victoriei, pierdută în condiții neprecizate și aflată astăzi într-un stadiu avansat de degradare. Frumusețea interiorului eclectic și mai ales a Sălii oglinzilor se păstrează în fotografiile lui Ion Cucu și contrastează uneori cu moda costumelor masculine a anilor ’60-’70, rigidă încă în tăietura stofelor din perioada comunistă. Poetice sunt fotografiile realizate pe plaja de la Neptun, de o mare frumusețe.

mariana_marin_ion_cucu_literomania

Mariana Marin. Foto: Ion Cucu

Ion Cucu (1937-2018) a debutat în anul 1960 cu fotoreportaje în ziarul „Scânteia tineretului”, a colaborat cu Uniunea Scriitorilor și cu revistele literare, din 1975 a inițiat la gazeta „Luceafărul” rubrica „O istorie a literaturii contemporane văzute de Ion Cucu”, apoi, din 1990 până la sfârșit, a fost colaborator permanent al revistei „România literară”. Privirea din spatele obiectivului ar fi putut povesti la fel de bine „legenda” acestei arhive foto, fiindcă nu toate se pot data și clarifica în întregime. Din volumul-dialog „Ion Cucu – cum ar apărea viața fără fotografie?”, apărut la Casa de pariuri literare în 2010, aflăm că dincolo de pasiunea pentru imagine se ascundea și pasiunea pentru scriitori. Un fragment reprodus în albumul dedicat lui Marin Preda, apărut la aceeași editură, cu spijin AFCN, este dovada acestor pasiuni simultane și a unui talent de povestitor-observator. Călătoria cu Marin Preda în Siliștea-Gumești, unde îi ducea un șofer de la ziar, așa cum ceruse autorul, ca să scrie reportaje, devine un prilej de atenție și reflecție:

„Siliștea-Gumești era un sat de câmpie plin de salcâmi și corcoduși, cu case de paiantă, acoperite cu stuf, coceni și, mai rar, cu tablă sau țiglă, cu podiști și stănoage (…) pe care oamenii stăteau și vorbeau de-ale lor. Dar mai ales fumau. Scoteau tabachera și de-acolo își puneau între buze Naționala sau Mărășeasca. Dă, bă, și mie una! Pentru cei care luau contact cu satul, părea de-o sărăcie lucie. Voi fi aflat mai târziu, după ce-am citit «Moromeții», că acolo locuiau oameni extrem de bogați ca trăire sufletească. Era un contrast uluitor. Pe mine mă plasa la un frate de-al lui: Ai grijă de fotograful nostru, că-i de la «Scînteia» aia tânără”.

Preda îi spunea „foto Cucu”, iar artistul peliculei i se adresa romancierului cu „Don Preda”. Fotograful a surprins o imagine până acum necunoscută: mama lui Marin Preda în pridvorul casei. De privit, fiindcă asprimea și bogăția expresivă a chipului mamei sunt cel puțin la fel de emoționante precum celebra comparație dintre Moromete și tatăl autorului.

ion_cucu_mama_lui_marin_preda_literomania

Mama lui Marin Preda. Foto: Ion Cucu

Într-o epocă a imaginii, expoziția care aduce în atenția noastră lumea scriitorilor vreme de cinci decenii merită toată lauda, iar efortul redescoperirii și comentării acestei arhive trebuie continuat.

În foto: Mircea Dinescu și Nora Iuga (fotografii de Ion Cucu)

 

Despre autor

Dorica Boltașu

Dorica Boltașu Nicolae a absolvit Facultatea de Litere a Universității București, un master în Teoria literaturii și un doctorat în Filologie.
Este autoarea unei cărți de teorie și critică literară, „Limite și libertate. Radicalism și reconstrucție în hemeneutica secolului XX”, Editura Niculescu, 2014, nominalizată la Premiile revistei „Observator cultural”. De asemenea, a publicat articole și eseuri în „Observator cultural”, „Cultura”, „Cuvântul”, „Euresis”, „Dilema veche”. În 2019, a contribuit la antologia „Prof de română. O altfel de antologie de texte” (CDPL, coord. un cristian).

Scrie un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.