Semnal editorial: „Crema de gălbenele şi curcubeul. Povestiri maramureşene” de Marian Ilea

A apărut, la Editura Școala Ardeleană (Cluj-Napoca), volumul de povestiri „Crema de gălbenele şi curcubeul. Povestiri maramureşene” de Marian Ilea, volum ilustrat de Mihai Olos.

Povestirile din volum au fost publicate în Literomania.

„Citind povestirile lui Marian Ilea nu poți să nu te duci cu gândul la relatările unor Elisabeta Rizea sau Aniţa Nandriş-Cudla. Nu poți să nu îți amintești de volume ca Povestirile mameibătrîne de Radu Țuculescu. Cât despre fantasticul lui Marian Ilea, este unul înrudit, aș spune, cu cel din povestirile lui Carson McCullers (și aici mă refer în special la Balada tristei cafenele), asta ca să depășesc granițele literaturii române. Marian Ilea este un autor complex, un cronicar nu numai al unor vremuri trecute, ci și al prezentului, preocupat de impactul noului asupra unei lumi bine ancorate în tradiții vechi, puternice. Se poate spune că prin spiritul lor mitteleuropean, povestirile lui Marian Ilea aduc un cu totul alt aer în literatura română contemporană.”

Raul Popescu

Lectură Marian Ilea din volumul „Crema de gălbenele şi curcubeul. Povestiri maramureşene”

MARIAN ILEA, născut în 1959 la Ieud (Maramureș), prozator, dramaturg, ziarist, regizor de televiziune, trăiește la Baia Sprie, localitate multietnică de veche tradiție minerească, model pentru ciclul său „Medio-Monte” (vechiul nume roman al orașului). După ce a frecventat, de la sfârșitul anilor ‘80, cenaclurile bucureștene „Universitas” (Mircea Martin) și „Junimea” (Ovid S. Crohmălniceanu), începând să publice proze în reviste, primul său volum (1990) e salutat cu Premiul pentru proză la Târgul Național de Carte de la Cluj-Napoca. Ziarist la cotidianul Glasul Maramureșului din Baia Mare, cofondator și director al revistelor de cultură Archeus și Informația zilei, va regiza și documentare și docuficțiuni pentru antena independentă de televiziune AXA TV/Maramureș TV din Baia-Mare.

Prima sa piesă de teatru a obținut Premiul 1997 pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România, al cărei membru este. A mai primit: Marele Premiu pentru proză ASPRO 1999, Premiul pentru proză ASB 2000, Premiul pentru proză Liviu Rebreanu 2005 al Academiei Române (pentru cărți din ciclul „Medio-Monte”) și Premiul pentru proză 2018 al Editurii Cartea Românească (pentru Grăsane…). Una din proze, tradusă în croată de Ivana Olujić, i-a apărut într-un număr dedicat României (2017) al lui Književna revija din Osijek. Spectacolul Monte Medio Performance, adaptare și regie de Mihaela Panainte după piesa Societatea de socializare…, a obținut Premiul pentru originalitate al Festivalului Bucharest Fringe – Maratonul Teatrului Independent (octombrie 2014). Arca lui Giorgio a fost montată la Baia Mare de Alexandru Dabija (2015), iar monodrama Pictorul de pancarte, cu trupa teatrului Ararat din Baia Mare condusă de Claudiu Pintican, a primit Marele Premiu la I-ul Festival internațional de teatru Monologues Over Uzh din Oujgorod, Ucraina (septembrie 2018).

Volume publicate (selectiv): Desiştea, proză, Cartea Românească, 1990; Desiştea II, proză, Cartea Românească, 1996; Ariel, piesă de teatru, Cartea Românească, 1997; Povestiri din Medio-Monte, proză, Cartea Românească, 2000; Vacek, microroman, Dacia, Cluj-Napoca, 2002; Medio-Monte, antologie de proză, Dacia, 2003; Povestiri cu noimă, Dacia, 2006; Înțeleptul, proză, Tracus Arte, 2013; Petrecerea, teatru, Tracus Arte, 2013; Capra germană și gramofonul, proză, Tracus Arte, 2014; Amintiri din casa scării, roman, Limes, 2014; Arca lui Giorgio, teatru, Tracus Arte, 2015; Berăria Luther, proză, Eikon, 2015; Herina, antologie de proză, Polirom/Cartea Românească, 2016; Nopțile din Mittelstadt, proză, Cartea Românească, 2018; Zeppelinul Piticului, proză, Paralela 45, 2018.