Intersecții

Două reviste literare: „Astra” şi „Echinox”

Am primit la redacţie două reviste de literatură – una din Braşov, cealaltă din Cluj. Este vorba despre revistele „Astra” şi „Echinox”.

Revista braşoveană  „Astra. Literatură, arte şi idei” nr. 15 (nr. 3-4/ 2017) (redactor-şef: Dina Hrenciuc Pişcu) – care este sora mai mică a revistei „Astra”, apărute sub egida Consiliului Judeţean Braşov – are, ca de obicei, un sumar variat şi foarte interesant. La rubrica „In memoriam” este evocat poetul Nicolae Stoe (29 noiembrie 1940-23 august 2017), un scriitor care a făcut parte din vechiul colectiv al revistei „Astra”. Nu lipsesc cronicile de carte, semnate de Al. Cistelecan, Romulus Bucur, Şerban Axinte, Felix Nicolau, Luciana Sima.

Bogdan Coşa este prezent în acest număr cu ancheta „Dacă ai fi nevoit să renunţi la arta ta, în ce direcţie te-ai îndrepta?” (respondenţi: Sebastian Sifft, Tatiana Ţîbuleac, Tudor Ganea, Cristina Ispas, Diana Geacăr, V. Leac, Emilia Ajule, Veronica D. Niculescu).

Interesant este şi interviul luat de Iulian Cătălui scriitorului Hans Bergel, poate mai puţin cunoscut de cititorii români. Scriitorul, născut la Râşnov, dar a cărui familie s-a stabilit la Braşov în 1939, a emigrat în 1968 în Germania, emigrare facilitată de Günter Grass şi Willy Brandt. Până la emigrare, Hans Bergel a fost închis în mai multe rânduri de autorităţile comuniste. În română au apărut romanele „Când vin vulturii”, „Întoarcerea lupilor” şi „Dans în lanţuri” semnate de Hans Bergel.

De asemenea, vă recomandăm şi evocarea făcută de poetul Ştefan Manasia lui Radu Niciporuc, un colaborator apropiat şi drag al Literomaniei, titularul rubricii „Jurnal la babord”, care a plecat dintre noi în vara lui 2017. Citez din evocarea semnată de Ştefan Manasia: „Marinarul plăteşte!, ne spunea la una din mesele Insomniei, surâzând graseiat, după ore de poveşti înnădite ca pe vapor, literatură şi experienţă, asumate existenţial, conform unui anume cod pe care, prin părţile noastre, ţi-e imposibil să-l întâlneşti. O etică marinărească şi virilă consacrase arta cititorului, hispanistului desăvârşit, mai ales tehnica elevată a observaţiei – transmutată într-o ştiinţă de uz personal, ca la Jünger, Conrad sau la Thoreau. Nu ţi-am spus de atâtea ori? În lumea noastră este o vorbă. Ştiu, îi răspund. Întotdeauna marinarul plăteşte!, graseia cu inimitabilă strălucire şi ne despărţeam, dându-ne mâinile, sub porticul tapetat cu afişe…”.

În fine, „Astra. Literatură, artă şi idei” mai are multe surprize pentru cei interesaţi: un fragment inedit din „Jurnalul de adolescent şagunist” al lui Alexandru Muşina, texte de Simona Popescu, Alexandru Matei, Dina Hrenciuc, Sorin Cucerai etc.

Revista clujeană „Echinox” (director: Rareş Moldovan, redactor-şef: Răzvan Cîmpean; revista studenţilor din Universitatea „Babeş-Bolyai”, nr. 1/ 2017)  are, la rându-i, un sumar ofertant: „Dosar Litere”, cronici, interviuri, poezie, proză.

Cum ar arăta o Facultate de Litere ideală sau un curs de literatură ideal? Cum poţi forma un scriitor sau un cititor ideal? La ce mai foloseşte studiul umanioarelor? Iată întrebările din „Dosar Litere” la care răspund: Simona Popescu, Cristina Ispas, Radu Andriescu, Ana-Maria Deliu, Călina Părău.

Provocator este şi interviul cu Horea Poenar, profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai”, interviu semnat de Răzvan Cîmpean – despre cele întâmplate în cadrul acţiunii din 2006, în care, printr-un dosar apărut în revista „Echinox”, unde erau inventariate diverse probleme ale UBB şi ale Facultăţii de Litere, s-a ajuns la un conflict deschis cu conducerea Universităţii. „Impresia noastră atunci, la nivel de principiu, era că putem salva o idee de Universitate în care credeam şi credem cu putere, una bazată pe cunoaştere, emancipare, egalitate, acces la cultură, dinspre ceea ce ni se părea la data respectivă, mai ales din cauza unor reforme prost gândite, unor oameni nepotriviţi şi orientaţi mai degrabă după timpurile vechi, care continuau să calce în picioare sau să nu înţeleagă aceste principii”, mărturiseşte Horea Poenar. După acţiunea din 2006, a urmat cea din 2013 – „Occupy UBB”, în care mai mulţi studenţi au ocupat o sală încercând să o transforme într-un spaţiu de dezbatere. Mişcarea a eşuat.

Din sumar mai spicuim: cronici de Marius Popa şi Cristina Popescu la romanele „Solenoid” de Mircea Cărtărescu şi „Laur” de Evgheni Vodolazkin, recenzii la romanele „În urmă nu mai e nimic” de Cosmin Perţa, „Copilăria lui Isus” de J.M. Coetzee, „Satantango” de Laslo Krasznahorkai, recenzii semnate de Anamaria Mihăilă, Ioana Marta Mureşan, Elena Rusu. De citit şi interviul cu Mihaela Ursa, care porneşte de la întrebarea „Ce-ar trebui să ştie studentul de la Litere despre cercetarea academică şi cine ar trebui să-i spună?”.

Lectură plăcută!

Recomandare Literomania

Despre autor

Literomania

Literomania

Platformă literară independentă.

Scrie un comentariu