Îi ziceau Moş. Era ursuz. Locuia pe strada Gării din oraş. Gard în gard cu familia Bucurescu. Îl...
Marian Ilea
Acei minunați ani (XI)
Coşul de baschet era un cerc făcut din fier beton. Nea Arghire îl fixase de nucul bătrân, îl bătuse...
Acei minunați ani (X)
Cincisprezece iunie, zi de duminică, Margasoiu îmbrăcat de sărbătoare. Doamna învăţătoare Munteanu...
Acei minunați ani (IX)
vatelina curgea prin căptuşeala paltonului, câlţişori lunguieţi mirosind a umplutură de dormeză...
Acei minunați ani (VIII – a doua parte)
La sfârşitul clasei a-ntâia, doamna învăţătoare Munteanu i-a dat Margasoiului rolul câinelui...
Acei minunați ani (VIII – prima parte)
Margasoiului i-ar plăcea să aibă cheie personală la apartament. Se vede deschizând uşa la o oră...
Acei minunați ani (VII – a doua parte)
Nu fi trist, maiorule Virci, mi-am înghiţit limba, nene Mac, tată, nenicilor, preotule, aţi jucat...
Acei minunați ani (VII – prima parte)
Trei stânjeni, trei stânjenei… oare o fi mult? Dac-ar şti cât înseamnă un stânjen ar face o...
Acei minunați ani (VI – a doua parte)
Nea Vicente se spălase în vană. Îşi suflecase pantalonii. Îşi cufundase picioarele cu grijă, de...
Acei minunați ani (VI – prima parte)
Pe masa din camera mare, ţigara arde uitată pe buza scrumierei, o ia, inspiră adânc fumul...
Acei minunați ani (V)
Năduşitu (îşi scoate din buzunarul pantalonului două pietricele pe care le trece dintr-o mână în...
Răsucind fir și făcând fuior
Vara și toamna, în fiecare sâmbătă, ajungea la Ieud aprozarul ambulant. Pe tăpșanul din fața...