Poeme de Claudia Nițu

Literomania vă propune rubrica „Primite la redacție”, în care vom publica diverse materiale – proză, poezie și cronică literară – primite de la cititorii noștri, poate, cine știe?, viitori scriitori. Textele destinate publicării sunt alese de Adina Dinițoiu și Raul Popescu, editorii platformei Literomania, iar criteriul unic este calitatea acestora. Adresa de mail pe care ne puteți contacta este literomania2017@gmail.com.

În acest număr al Literomaniei vă propunem o serie de poeme semnate de Claudia Nițu.

există o gaură în fruntea tuturor

prin care ajungi în universul
generației în blugi,
dacă nu o vezi, nu ești de-aici.
cei care o văd, să aștepte apocalipsa/
cei care nu o văd, până la marea salvare, strâng pumnii
și simt teama de-a trăi sub inutilitatea
unor răsărituri întotdeauna absurde
în lumea ciclopilor orbi.
prin țeasta mea mai trec gloanțe cu
claritatea amintirii unor versuri din Poe:
never more.
în clar-obscur, gaura din fruntea mea
devine vendetă.
doar noaptea mamele spală lespezile
cetății în care
copiii
râd,
halucinează
și se sinucid.

la sfârșitul visului, culoarea

la sfârșitul visului, culoarea
adânc în sensul existenței mele,
forma mâinilor unui bărbat,
evocat din amintirile cu
tați înrolați în armată.
femeia fără chip într-o vară toridă
(un brandy ieftin și Nina Simone)
carnea mea nu mai îmbie pe niciunul din noi
(I’m just a soul whose intentions are good)
există o atingere universală a trupurilor
care nu-și mai vorbesc.
(nebunia vieții de până-n ecran)
firicele de sânge trasate schematic:
rana ipotetică.
pe fondul unei tăceri absurde,
îmi spun pot trăi și așa.
noaptea, spuma din cadă și vaga impresie de adevăr.
cât timp mă lovesc și mă doare /exist/

sunt eu Donna Rachele?

precizia unei acțiuni
făcute de sus în jos.
cobor în coșmarul mulțimii.
oameni îngenucheați la kilometrul 0,
/flashback/ imaginea cu
spunzurații din pădurile italiene.

realitatea derulează de săptămâni
fotografiile cu moartea celor
mai mari dictatori.

bem un vin la temperatura camerei,
ne înecăm în fumul unor țigări ieftine,
ne facem declarații de dragoste.
în culmea romantismului,
buzele tale formează vagi sfere neregulate,
în semiobscuritate cuvintele adulmecă realitate,
noaptea se aude:

„uite, așa iubește o femeie un bărbat,
moare alături de Mussolini
și e atârnată de o sfoară cu capul în jos
ca Donna Petacci”.

păcat că am fost Donna Rachelle și
ți-am adunat trupul după moarte.

indiferența morilor de vânt

respir în lumea creatorului de după AVC,
aici pielea mea a plesnit,
m-am trezit în lumea celor cărora
nu vreau să le spun „te iubesc”.
urmez desemnificarea cuvintelor,
trecerea timpului și
siguranța mâinii tale când îți atacă ochii,
privim simplu indiferența morilor de vânt,
amintirea unui vers din Nora Iuga:
trupurile noastre se despart când încă
nu ne-am terminat mângâierea
și asta nu schimbă nimic în
creierașele noastre echidistante.

de doi ani de zile numai trăiesc,
„să mi se taie capul”, verdictul dat de mine
la finalul zilei.
înainte s-adorm,
imaginez
privirea
celui care citește asta acum.

***
mamele din trecutul matern îmi arată în vis
locurile în care au născut,
– imaginea recurentă cu străbunica aproape de moarte
la lumina lămpii cu gaz
pentru un copil care nu a fost niciodată al ei –
trăiesc dimineața sub cerul ratărilor mele,
în toate locurile în care puteam să nasc
și în schimb am tăcut.
singura posibilitate să îmi fie bine.
respir ușurată în lumea în care
posibilitatea ca Terra să fie
lovită de un asteroid este de 0,00013% –
și încă mai sunt unii care cred că
nu există motive să fii fericit.

Claudia Nițu are 28 de ani și a absolvit Facultatea de Teatru (U.N.A.T.C. „I. L. Caragiale” din București), secția Teatrologie, în 2017. A continuat cu studii de master în filosofie: Istoria și Circulația Ideilor Filosofice, Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București. Este pasionată de literatură, mai ales de poezia contemporană, și are un blog personal, cutrompaprincarti.com, unde scrie impresii despre cărțile citite. A publicat poezie pe „Opt motive”, în volumul colectiv – proiect inițiat de poetul buzoian Adrian Mondea – „Row of mask – în fiecare dintre noi, prietene…” (2020) și în revista „Monitorul Oficial de Poezie”.