În 2015, Radu Țuculescu a publicat, la Editura Biblioteca Revistei Familia, două antologii de literatură elvețiană de expresie germană. Prima este o antologie de proză, „America nu există (antologie de proză contemporană de expresie germană)”, iar a doua este o antologie de poezie, „De-a lungul străzii fluieră o mierlă (poezie elvețiană de expresie germană)”. Atât traducerea, cât și alegerea autorilor și a textelor apărute în cele două antologii îi aparțin lui Radu Țuculescu. În acest număr al Literomaniei, vă propunem poemul „Viena, gara de Vest” de Alois Bischof, publicat în antologia „De-a lungul străzii fluieră o mierlă (poezie elvețiană de expresie germană)”. Poeziile lui Bischof au fost traduse împreună cu Mirela Pop.
Viena, gara de vest
Viena, gara de vest
în vitrina unei
prăvălii a plăcerilor
călușul
lemn delicat poleit
pe curele din piele
bătrânul pat aproape St. Stephan
sub acoperișul înalt
legat în drugi de fier
țipăt în căluș și-n cer auriu
porumbei ca niște pensiuni lunecoase
săgeți în carne
afară la cimitirul central
(prima poartă)
fâlfâie moarte păsări din piatră bătrână
de pe înclinatele năpădite de plante sălbatice
morminte israelite
(doctori & filosofi
& cetățeni de onoare ai imperiului &
baronese din orașul de rezidență Viena &
grofi & k.+ k. & ordine cavalerești &
toți cu numele șterse)
zăpada lovește
alb cenușiul
limba se pierde
în îndurerează-mă ori muncadălibertate
nu există niciun țipăt
al mântuirii:
țipetele rămân fără sunet
Alois Bischof s-a născut în 1951 în Bodensee (Elveția) și a murit în 2015 la Basel. A studiat germanistică, istorie și filosofie. A lucrat ca ziarist la diverse cotidiane, redactor radio, editor, bibliotecar, profesor de liceu, ghid turistic. A publicat câteva volume de reportaje, note de călătorii și un roman. Este laureat al premiilor „Targa d’oro” (premiu oferit de orașul Roma), și „Cel mai bun jurnalist al anului” (premiu decernat de orașul Zürich. Ritmată între poeticile modernității și cotidianul observat cu ochiul jurnalistului, poezia lui Alois Bischof deconspiră vulnerabilitățiile lumii sale lăuntrice, micile întâmplări revelatoare, glasul ascuns al sensibilității.
Călin-Andrei Mihăilescu: „Am dăruit adesea «Fuga în sud» de Sławomir Mrożek și «Infinite Jest» de David Foster Wallace”
Raul Popescu: „În fiecare an, recitesc maniacal «Ghepardul» de Lampedusa”
„Insula de apoi” (fragment) de Vlad Zografi
„Vizite neanunțate” (fragment) de Iulian Popa
„Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase” (fragment) de Agnes Arnold-Forster
„Îndoiala. O explorare în psihologie” (fragment) de Geoffrey Beatie
O lume în schimbare…
„Panta animală” de Jean-Christophe Bailly
„A te cufunda în caleidoscoape” de Philippe Delerm
When the Crawdads Start Singing…
Alina Gherasim: „Amos Oz și Haruki Murakami sunt doi autori pe care-i citesc cu mare atenție”
Bogdan Perțache: „Piesele lui Shakespeare mi-au deschis ochii către lumea renascentistă și sufletul către teatru”
„Cânturile lui Maldoror” (fragment) de Lautréamont
Călătorind prin literatură
Ioana Văcărescu: „Am avut o mare pasiune pentru «David Copperfield» în copilărie”
Adrian Lesenciuc: „Cel mai mult m-a influențat «Cartea de nisip» a lui Borges, în care am găsit infinitul”
Scrie un comentariu