Cartea săptămânii Nr. 186

Top 10 „Cartea săptămânii” 2020 (II)

Reach content for Google search „Top 10 carti 2020” „Literomania”



Retrospectivele de început de an sunt deja, în lumea literară, un „must”, motiv pentru care vă propunem, în primul număr din 2021 al Literomaniei, două retrospective, semnate de Adina Dinițoiu și Raul Popescu. Vă invităm să citiți așadar – în două versiuni – Top 10 Cartea săptămânii în 2020, retrospective ce conțin volume recenzate anul trecut în cadrul rubricii „Cartea săptămânii”, cu specificarea că volumele respective nu sunt neapărat titluri noi, ci și apariții mai vechi (dar remarcabile). (Literomania)

Reach content for Google search „Jeanette Winterson” „Frankissstein”

1. „Frankissstein. O poveste de iubire” de Jeanette Winterson

Cel mai nou roman semnat de Jeanette Winterson, „Frankissstein. O poveste de iubire”, apărut la Humanitas Fiction în 2020, în traducerea semnată de Vali Florescu, este una, cred eu, dintre cele mai provocatoare apariții literare din ultimii ani. Cucerește nu numai prin povestea creării monstrului Frankestein de către Mary Shelley, în timpul unei vacanțe ploioase din 1816, ci și prin chestionarea viitorului ființei umane, în contextul unei rapide dezvoltări a ceea ce numim „inteligență artificială”.

„Un roman complex, la limita dintre ficțiune și eseu, dintre proză și poezie chiar, «Frankissstein…» este, în același timp, o carte a întrebărilor despre cum va evolua omenirea, având în centru problema etică a sfidării imperfecțiunilor umane și, în ultimă instanță, a morții. Sau, așa cum ne avertizează acel Percy Shelley imaginat de Winterson, «trupul ce se deteriorează și se descompune nu e sfârșitul visului omenesc».”

Găsiți cronica aici: https://www.litero-mania.com/cartea-saptamanii-frankissstein-jeanette-winterson/

Reach content for Google search ”Malcolm Lowry” „Sub vulcan”

2. „Sub vulcan” de Malcolm Lowry

În niciun caz nu trebuie să ratați romanului lui Malcolm Lowry, „Sub vulcan”, unul dintre cele mai importante romane ale secolului al XX-lea, republicat de Editura Litera, în 2018 (traducere de Ion Caraion).

„Șlefuit timp de aproape zece ani, scris și rescris încontinuu, transformat într-o adevărată «pădure de simboluri»«Sub vulcan»  a căpătat o formă densă – o aglomerare de cuvinte, senzații și imagini așa cum numai Joyce și Faulkner au reușit în romanele lor. Dacă în «Ulise» al lui Joyce, totul se întâmplă într-o singură zi, mai exact pe 16 iunie 1904, la fel și în romanul lui Lowry, odiseea protagonistului are loc într-o singură zi – 1 noiembrie 1938, de Ziua Morților. De asemenea, ca și la Joyce sau Faulkner, totul este redat prin fluxul conștiinței personajelor, într-un ritm rapid și, în acelați timp, arborescent, greu de urmărit la o lectură rapidă. Cu toate acestea, cum spuneam, romanul a cunoscut un succes imens la apariție, un succes căruia Lowry nu i-a făcut față.”

Găsiți cronica aici: https://www.litero-mania.com/la-capatul-vietii-sub-vulcani/

Reach content for Google search „Donna Tartt” „Istoria secreta”

3. „Istoria secretă” de Donna Tartt

La numai 29 de ani, Donna Tartt impresiona prin publicarea unui roman amplu, dens, „The Secret History” („Istoria secretă”), roman apărut la noi mai întâi la Editura Polirom, iar în 2020 republicat la Editura Litera, în traducerea semnată de Magda Groza. Romanul de aproape 900 de pagini a devenit rapid un bestseller, a cărui primă ediție, apărută în 75 000 de exemplare, s-a epuizat imediat după apariție. Donna Tartt revine pe piața literară în 2002, cu romanul „The Little Friend” („Micul prieten”), apoi în 2013 cu „The Goldfinch” („Sticletele”).

Găsiți cronica aici: https://www.litero-mania.com/frumusetea-este-teroare/

Reach content for Google search „Jeoffrey Eugenides” „Middlesex

4. „Middlesex” de Jeffrey Eugenides

Romanul lui Jeffrey Eugenides din 2002 a stârnit încă de la apariție controverse. „Middlesex” a devenit între timp un roman-cult, pe care nu trebuie să-l ratați.

„Tocmai această confruntare dintre știință și destin (sau supranatural) este elementul care, în fapt, dinamizează romanul semnat de Eugenides. „Middlesex”devine, astfel, o poveste spusă din două perspective foarte asemănătoare și, în același timp, foarte diferite. Una, cea a științei, se adresează raționalului, fiind lipsită de orice sentiment sau nedumerire. Știința, mai devreme sau mai târziu, va avea un răspuns la orice dilemă omenească, nu-i așa?

Pe de altă parte, de undeva, din străfundurile ființei omenești, se aude glasul ancestral al omului fragil, copleșit de jocul unor forțe superioare și crude, forțe pe care nu le înțelege și de care se teme.”

Găsiți cronica aici: https://www.litero-mania.com/middlesex-de-jeffrey-eugenides-intre-hybris-si-stiinta-literomania/

Reach content for Google search „Amos Oz”
5. „Din ce este făcut un măr? Șase convorbiri despre scris, despre dragoste, despre vină și despre alte plăceri” de Amos Oz

În seria de autor „Amoz Oz”, Humanitas Fiction a publicat în 2020 un volum de convorbiri Amos Oz-Shira Hadad, „Din ce este făcut un măr? Șase convorbiri despre scris, despre dragoste, despre vină și despre alte plăceri” (traducere din ebraică de Gheorghe Miletineanu). Cartea a apărut în Israel în 2018, în chiar anul morții lui Amos Oz, ceea ce îi dă un aer premonitoriu. Totuși, convorbirile surprinse în acest volum sunt din 2014, iar foarte multe observații și păreri cu coloratură politică, ne avertizează Shira Hadad, sunt reluate de Amos Oz în cartea sa de eseuri „Dragi fanatici”, apărută în 2017, cu un an înaintea morții sale.

Gasiti cronica aici: https://www.litero-mania.com/amos-oz-si-jocul-seductiei/

Reach content for Google search „Jean christophe Rufin” „Spanzuratul de la conackry”

6. „Spânzuratul de la Conakry” de Jean-Christophe Rufin

În 2019, la Editura Crime Scene Press, a apărut, în traducerea lui Horia Nicola Ursu, romanul „Le suspendu de Conakry” („Spânzuratul de la Conakry”) de Jean-Christophe Rufin, roman care face parte din seria „Les énigmes d’Aurel le Consul”. Seria, din care, deocamdată, au apărut două volume – „Le suspendu de Conakry”, publicat în Franța în 2018 și recompensat cu Premiul „Arsène Lupin” pentru literatură polițistă, și „Les Trois femmes du consul” (apărut în 2019, la Flammarion) –, are în centru un personaj de origine română, și anume pe Aurel Timescu. Iată, un scriitor francez a creat un personaj român care a devenit deja, într-o oarecare măsură, celebru. După lectura romanului din 2018, pentru mine, cel puțin, este o certitudine că Aurel Timescu va deveni, dacă Jean-Cristophe Rufin va fi perseverent și nu-și va abandona eroul, la fel de cunoscut ca, să zicem, Maigret, personajul lui Georges Simenon.

Găsiți cronica aici: https://www.litero-mania.com/un-detectiv-roman-in-africa-aurel-timescu/

Reach content for Google search „Roddy Doyle” „Zambeste” „Humanitas Fiction”

7. „Zâmbește” de Roddy Doyle

În 2020, la Humanitas Fiction, a apărut, în traducerea semnată de Irina Horea, romanul „Zâmbește” de Roddy Doyle – al doilea roman al scriitorului irlandez tradus în română, după „Paddy Clarke ha, ha, ha” (Polirom, 2007, traducere de Ionuț Chiva).

„„- Victor Forde, niciodată nu pot rezista zâmbetului tău” este replica-cheie a romanului, sub ale cărei cuvinte se ascunde un adevăr crud despre viața lui Victor Forde și despre ratarea sa. După această replică, spusă de unul dintre profesorii de la Școala Catolică, Victor Forde nu a mai zâmbit niciodată cu adevărat, ci a purtat o mască pe care nu a mai abandonat-o niciodată.

Ca să trec direct la subiect, romanul lui Doyle este și un denunț al abuzurilor care au avut și care încă mai au loc în școlile catolice de băieți din Irlanda. Un punct nevralgic al catolicismului este atacat frontal, dezvăluit, iată, sub forma sa cea mai devastatoare, cea a traumei care macină încet, dar sigur, distrugând vieți.”

Gasiți cronica aici: https://www.litero-mania.com/zambetul-celui-invins/

Găsiți interviul cu Roddy Doyle aici: https://www.litero-mania.com/interviu-cu-scriitorul-irlandez-roddy-doyle/

Reach content for Google search „Gabriela Melinescu”

8. „Lupii urcă în cer” de Gabriela Melinescu

Am publicat cronica la acest roman semnat de Gabriela Melinescu în contextul scandalului declanșat de articolul din „Libertatea”, în care este surprinsă o Gabriela Melinescu în vârstă, măcinată de boală și internată într-un azil pentru bătrâni.

„Roman cu tentă poetică, de influență expresionistă, ca și poezia ei, „Lupii urcă în cer” este, în același timp, și un roman politic, în care regimul comunist din România este aspru criticat. Mai exact, regimul Ceaușescu. Țintea, fără teamă, în însuși președintele Republicii, personaj în romanul din 1981. Ca o paranteză, „Lupii urcă în cer” mi-a amintit, într-o mare măsură, prin absurdul și grotescul, dar și prin poezia sa, de proza de sertar a lui Darie Magheru. Spre deosebire, însă, de proza lui Darie Magheru, și aici mă refer la „Cărămida cu mâner”, romanul Gabrielei Melinescu pare nefinisat, brut, mai ales în partea de dialog, una destul de stângace, de artificială. În schimb, romanul are un iz poetic de o frumusețe aparte, cu note crepusculare, de sfârșit de lume.”

Găsiți cronica aici: https://www.litero-mania.com/un-roman-de-gabriela-melinescu/

Reach content for Google search „Epoca intunecarii” „Humanitas”

9. „Epoca întunecării. Cum a distrus creștinismul lumea clasică” de Catherine Nixey

Catherine Nixey, autoarea volumului „The Darkening Age. The Christian Destruction of the Classical World”, apărut și la noi în 2019, la Editura Humanitas, cu titlul „Epoca întunecării. Cum a distrus creștinismul lumea clasică” (traducere de Dionisie Constantin Pîrvuloiu), susține că foarte mulți istorici, atunci când vine vorba de ascensiunea creștinismului în perioada Antichității târzii, trec sub tăcere, „influențați de un fond cultural iudeo-creștin”, distrugerile și crimele prin care această ascensiune a fost posibilă. Mai mult, ascensiunea creștinismului a accelerat, ne spune Catherine Nixey în volumul de mai sus, sfârșitul lumii antice clasice, în care filosofia și arta nu erau cenzurate la sânge, iar numeroasele religii și culte reușeau să conviețuiască într-un mod pașnic. Un tablou idilic, în cele din urmă, pe care Nixey îl folosește pentru a descrie în tușe și mai groase conflictul iremediabil dintre creștinism și valorile lumii antice.

Găsiți cronica aici: https://www.litero-mania.com/inceputurile-crestinismului-si-altarele-ratacirii/

10. „Acei minunați ani” de Marian Ilea

În 2019-2020, Literomania a publicat în foileton romanul „Acei minunați ani” de Marian Ilea. Pe hârtie, „Acei minunați ani” a apărut în 2020, la Editura Tracus Arte. Ilustrația copertei îi aparține lui Alexandru Ilea.

„Prozator nouăzecist de prim-plan, trecut pe la Cenaclul Universitas (condus de Mircea Martin), Marian Ilea publică acum primul său roman, Acei minunați ani (un proiect, de altfel, mai vechi, anterior volumelor sale de povestiri). Afirmat cu volumul de povestiri Desiștea (1990) și un foarte fecund autor de proză scurtă – multe dintre texte fiind publicate online pe Literomania, al cărei colaborator fidel este –, Marian Ilea se remarcă, în scrisul său, prin câteva note specifice (și inconfundabile): plasarea la graniță sau proza de frontieră (interculturală) – Mittelstadt este un topos recurent la el; proza de transcriere orală, care păstrează intactă savoarea dialectală și rurală. Cele două sunt prinse într-un indicibil și straniu stil poetic, aproape oniric (sau fantastic), care te hipnotizează și te antrenează în jocul lui de la primul la ultimul rând. Așa se întâmplă și cu splendida proză a copilăriei din Acei minunați ani, unde observația socială lasă locul nostalgiei autobiografice și evocatoare.”

Adina Dinițoiu

 

„Se poate spune că prin «Acei minunați ani» Marian Ilea debutează ca romancier, după mai bine de trei decenii, iată, de la debutul propriu-zis ca prozator. Autobiografic, ludic, cu inserții poetice, fragmentar, «Acei minunați ani» este, de fapt, un roman scris cu mult timp în urmă, poate chiar înaintea «Desiștei», publicată în 1990, cititorul fiind copleșit de energia plină de vitalitate și imaginație pe a cărei fundație s-a construit mai apoi întreaga mitologie a lui Medio Monte, și care în rândurile din «Acei minunați ani» conturează în tușe de neuitat personaje ca Margasoiu, Luşu, Strâmbătură şi Cătană, adolescenții în jurul cărora gravitează întâmplările din roman.”

Raul Popescu

 

Adina Dinițoiu și Raul Popescu despre romanul „Acei minunați ani”

Susține Literomania

Despre autor

Raul Popescu

Absolvent al Facultății de Litere din Brașov. Și-a continuat studiile în cadrul Universității Transilvania din Brașov cu un masterat de Scriere Creatoare și cu un doctorat despre viața și opera lui Ioan Petru Culianu. Colaborează la „Observator cultural”, „Steaua”, „Astra (Supliment. Literatură, artă și idei)”.
În 2017, a publicat „Ioan Petru Culianu. Ipostazele unui eretic” (Editura Eikon, București), volum nominalizat la Premiile Observator cultural 2018, la secțiunea „Debut”. În 2019, a coordonat, alături de Adina Dinițoiu, volumul „Nume de cod: Flash fiction. Antologie Literomania de proză scurtă” (Editura Paralela 45, 2019). Textele sale pot fi găsite și pe blogul personal erasmen (https://erasmen-erasmen.blogspot.ro).

Scrie un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.