Concurs de cronică literară

Începând cu numărul 320-321 al Literomaniei, vă propunem o rubrică nouă și un concurs de cronică literară pentru tinere/tineri!

Considerăm că – așa cum e cazul prozei sau poeziei – și cronica literară presupune experiență pentru a fi cu adevărat profesionistă. Cu cât viitorul critic/cronicar literar (nu avem încă un feminin pentru meserie) începe mai devreme exercițiul în acest domeniu, cu atât șansele să devină mai târziu profesionist(ă) sunt mai mari. Așadar, ne-am gândit să le/să-i încurajăm, printr-un concurs, pe acele tinere/acei tineri dornice/dornici să-și exprime în scris, cu argumente și într-un mod nuanțat, opiniile despre cărțile citite din literatura română sau străină contemporană.

Condiții de participare:

Vârsta între 15-30 de ani
Textele trebuie să aibă între 5.000-8.000 de semne
Cărțile cronicate pot fi cărți de literatură română sau străină (eseu, proză, poezie), apărute în ultimii cinci ani

Cronicile primite la redacție (pe adresa de mail literomania2017@gmail.com) vor fi publicate în cadrul noii rubrici și, la finalul fiecărei luni, redacția va desemna o câștigătoare/un câștigător; premiul va fi în cărți din colecția 821.135.1 – Scriitori români contemporani a Editurii Humanitas.

Vă așteptăm!

Viața lui Robin Williams dincolo de „sticlă”. Dave Itzkoff a realizat o biografie a îndrăgitului actor

Robert Gabriel Popa

Mulți dintre cei născuți în anii ’80 sau ’90 (în categoria a doua mă regăsesc și eu) au auzit de Robin Williams, i-au urmărit filmele și chiar au ajuns să-l îndrăgească pe celebrul actor american.

Robin Williams avea „lipici” la public, pentru că știa cum să se transforme într-o persoană placută atunci când apărea pe scenă sau pe platoul de filmare fără să apeleze la replici și tactici sofisticate, greu de interpretat. A ajuns o celebritate tocmai prin simplitatea sa.

Din nefericire, după cum o spunea la un moment dat un mare autor român, „viața greilor nu e ușoară”, iar de la această regulă nu a făcut excepție nici Robin Williams. Zâmbetul său molipsitor de pe micul sau marele ecran ascundea sensibilitatea și chiar suferința din sufletul starului de la Hollywood.

Relația cu tatăl său l-a marcat

La vară se vor împlini fix 10 ani de când a plecat să joace roluri unul și unul în alte lumi. Sfârșitul său a fost unul cât se poate de trist. Și, prin biografia lui Dave Itzkoff, pe care mi-am propus să o analizez, voi încerca să fac puțină lumină în legătură cu destinul său sumbru. Sunt foarte multe detalii, nu este deloc o lectură ușoară, trebuie citită mai ales „printre rânduri”. Se regăsesc mărturii ale foștilor prieteni și colegi de platou. Ce pot eu să spun, înainte de a trage câteva concluzii din primele 300 de pagini (dintr-un total de aproape 700 de pagini), este că multe producții ce l-au avut în distribuție pe Robin Williams conturează într-o oarecare măsură adevărata sa față, familia din care provenea și cum a crescut.

Față de alți actori, Robin a avut o copilărie în care nu a dus lipsuri materiale, tocmai pentru că avea un tată înstărit, cu funcție de director la firma de automobile Ford, aflat la a doua căsătorie când Robin s-a născut. Un tată care nu petrecea atât de mult timp cu fiul său, care nu i-a oferit atât de multă afecțiune și care își dorea o altfel de carieră pentru Robin, una similară cu a sa, aceea de corporatist (la început, Robin chiar a încercat să adopte stilul tatălui său). Iar această relație, nici rea, dar nici ideală, cumva și-a pus amprenta asupra personalității lui Robin Williams.

În copilărie, actorul avea momente în care petrecea mult timp de unul singur. În adolescență, s-a mutat de mai multe ori dintr-un oraș în altul și de la o școală la alta. Poate că așa se explică și de ce și-a dorit să iasă din tipar mult mai târziu.

Primii pași spre celebritate i-a făcut în localuri

Cum a ajuns el să joace în filme? Primii pași i-a făcut în localuri, unde juca în piese de scurtă durată, în general piese comice. A studiat și teatrul, la New York, însă nu a finalizat acele studii. Astfel, și-a creat multe conexiuni și a ajuns să joace, la sfârșitul anilor ’70, în serialul de televiziune „Mork and Mindy”, Mork fiind un personaj de pe altă planetă, de aici putem face și aluzia că Robin Williams a fost un artist atipic. Prin acel serial, a înțeles cât de greu se atinge gloria, cât de greu se poate păstra (prin acel serial, Robin a avut primele câștiguri consistente din actorie) și cât de ușor se poate pierde (dovadă că serialul s-a închis la un moment dat, pentru că nu mai avea audiențele dorite).

Fața mai întunecată a lumii actorilor

Primele 300 de pagini ne arată și fața mai întunecată a lumii actorilor, una unde foarte puțini reușesc să se ferească de obiceiurile nesănătoase. Din păcate, pe Robin Williams acea lume a exceselor l-a atras ca un magnet. Viața profesională avea să-i fie afectată din cauza dependenței de droguri, de alcool, din cauza aventurilor cu diferite femei. Nu de puține ori, ziarele intrau la bănuieli, însă Robin Williams căuta să dezmintă orice zvon care i-ar fi putut afecta reputația. Deseori, nu se odihnea suficient și nici nu-și învăța replicile, din motivele de mai sus, dar, în mod surprinzător, prestațiile sale în fața camerei erau de multe ori peste așteptări, fapt care nu lăsa să se vadă cum era viața lui când nu se afla în lumina reflectoarelor. Și totuși, deși publicul nu avea întotdeauna cunoștință de problemele personale ale actorului, producătorii de film îi aduceau reproșuri, unul dintre producători ajungând chiar să demisioneze pentru că se temea că se va compromite și el dacă viața personală a lui Robin Williams nu va mai fi compatibilă cu cea profesională.

Primul declin

Problemele lui Robin atunci când nu apărea pe „sticlă” i-au afectat și căsnicia cu Valerie, pe care a cunoscut-o după ce a văzut-o cântând într-un local. Aceasta chiar se gândea la divorț, fiind conștientă și de infidelitățile soțului ei, infidelități pe care le-a tolerat în repetate rânduri. Când a devenit tată (cartea ne prezintă și o latură a lui Robin mai deosebită, aceea de tată iubitor și de adult foarte atent cu copiii; această latură se va vedea și în filmele sale, în special în „Doamna Doubtfire”), lucrurile păreau să se așeze în viața sa, însă acea normalitate a fost de scurtă durată.

Un alt semnal de alarmă pentru viața actorului a fost momentul când unul dintre prietenii lui Robin a decedat din cauza viciului pe care-l avea și el, adică drogurile. O altă situație delicată în care s-a regăsit a fost când filmele sale au intrat serios în vizorul criticilor. Aceștia nu vedeau un progres în interpretările lui Robin, nu considerau că el se ridică la cerințele vremurilor respective. Era o perioadă, vorbesc de anii ’80, când cariera sa părea să o ia la vale.

Dacă primele 300 de pagini acoperă copilăria, adolescența și primii pași ai lui Robin Williams în lumea actoriei, restul cărții se axează pe cele mai reușite filme în care a jucat, pe momentele în care cariera lui artistică a intrat din nou într-un con de umbră și, în cele din urmă, pe modul dureros în care a ieșit de pe scenă, de pe scena vieții mai ales.

Un actor sensibilizat de problemele oamenilor nevoiași

Dave Itzkoff ni-l prezintă pe Robin într-o postură mai puțin cunoscută, aceea de binefăcător, amintind de o piesă de comedie transmisă la televizor, alături de alte celebrități. Banii strânși aveau să fie donați persoanelor fără adăpost. Asta în anii ’80.

Pe de alte parte, „Bună dimineața, Vietnam!”, „Cercul poeților dispăruți”, „Revenirea la viață” și „Doamna Doubtfire” vor fi cele mai apreciate producții cinematografice cu Robin Williams în rolul principal. Vor fi anii în care Robin Williams va ajunge pe cele mai înalte culmi ale succesului. De altfel, „Doamna Doubtfire”, din 1993, rămâne pelicula cu cele mai mari audiențe de până atunci în cariera îndrăgitului comediant, o peliculă cu încasări consistente, 100 de milioane de dolari până la finalul anului 1993 și 200 de milioane de dolari până în luna februarie a anului 1994.

Cum au prins viață cele mai de succes roluri din cariera sa

Fiecare dintre peliculele amintite mai sus a necesitat o documentare serioasă. Pentru „Bună dimineața, Vietnam!”, film în care a jucat rolul unui crainic de radio ce ridica moralul soldaților americani în războiul din Vietnam, Robin s-a consultat cu un veteran al conflictului de atunci, iar anumite scene din film au fost filmate în Thailanda, țară apropiată de Vietnam. Și „Revenirea la viață”, unde Robin a intrat în pielea unui doctor care a reușit temporar să le readucă pacienților capacitățile fizice și psihice deteriorate printr-un tratament experimental, a avut la bază întâmplări din realitate. Mai precis, experiențele unui medic, cu care actorul s-a și întâlnit. În „Cercul poeților dispăruți” este reflectat sistemul foarte riguros de învățământ american din anii ’50, unul de care nu a scăpat nici Robin în anii ’60, când era la liceu. Filmul prezintă povestea unui profesor foarte apreciat de elevii săi, deoarece le-a oferit o oarecare libertate, încurajându-i „să trăiască clipa” și „să-și facă viețile extraordinare” (în ideea ca fiecare să-și urmeze propriul vis). Cât despre „Doamna Doubtfire”, povestea pornește de la o carte din 1988, cu același nume, unde un tată divorțat se deghizează într-o bătrânică, ce se angajează ca bonă, pentru a putea petrece mai mult timp alături de copiii lui.

Toate cele patru filme scot în evidență personalitatea lui Robin Williams din viața reală, una de adult foarte apropiat de copii, mai ales de propriii copii, una de om sensibil la necazurile altora, alta de mentor și alta de om care să distreze pur și simplu publicul asaltat de realitățile dure ale vieții de zi cu zi. Spre finalul vieții, Robin și-a exprimat dezamăgirea că nu a petrecut suficient timp cu familia sa, axându-se prea mult pe carieră, lucru ce avea să-i fie împărtășit și de tatăl său, fost director la Ford, în anii ’80, când a și decedat.

Scenarii diferite față de sursele de inspirație

O altă curiozitate este că „Doamna Doubtfire” are un final diferit în ecranizare față de cel din carte (unde tatăl divorțat se împacă în final cu mama copiilor lui). Chiar și „Cercul poeților dispăruți” are un alt final față de sursa de inspirație din viața reală (profesorul respectiv a plecat de la colegiu pentru un post mai bun, la o universitate; în film, profesorul sfârșește prin a fi concediat). De asemenea, unul dintre cele mai importante premii din cariera lui Robin Williams nu a fost pentru un rol principal, ci unul secundar (în „Good Will Hunting”, din 1998).

Al doilea declin – un nou divorț, o operație la inimă și apoi o depresie cu consecințe tragice

Dar, pe cât a fost de uimitoare activitatea lui Robin Williams în lumina reflectoarelor, pe atât de tristă a fost viața sa în spatele ușilor închise. O viață ce i-a fost marcată de două divorțuri – de Valerie, cu care a încercat să se împace, dar fără să aibă sorți de izbândă; de Marsha, cea care a fost inițial bona primului său fiu, pe care l-a avut cu Valerie, apoi iubită și în cele din urmă soție, de la finalul anilor ’80 și până spre finalul anilor 2000 – și de o ultimă căsnicie, cu Susan, care după decesul actorului avea să se judece cu copiii lui Robin (a mai avut un băiat și o fată din mariajul cu Marsha) pentru o parte din moștenire, o judecată încheiată până la urmă printr-o înțelegere între cele două părți. O viață în care al doilea divorț a avut drept cauză principală recăderea în patima alcoolului. O viață ce se putea sfârși chiar în 2009, Robin Williams suferind de grave probleme cardiace, despre care a vorbit inclusiv multiplul campion din ciclism Lance Armstrong, care l-a cunoscut pe Williams. Din fericire, actorul a supraviețuit operației la inimă, dar în timp i s-a depistat o formă gravă de demență, cu simptome similare bolii Parkinson. Când cariera nu părea pe deplin încheiată, demența i-a năruit toate planurile. Ușor-ușor, Robin Williams a devenit tot mai slăbit fizic și psihic, iar în 2014, vara, s-a sinucis prin spânzurare, cu o curea. Într-unul dintre filmele sale, Robin joacă rolul unui tată al cărui fiu moare prin asfixiere, dar în mod accidental. De asemenea, în „Cercul poeților dispăruți”, unul dintre elevii protagonistului jucat de Robin se împușcă deoarece familia nu l-a sprijinit pentru a-și atinge visul de a deveni actor. Triste coincidențe.

O concluzie dureroasă

Iată că, pe cât de fascinantă pare lumea actorilor, pe atât de periculoasă este dacă nu e gestionată corect. Este o lume plină de cercuri vicioase. Este o lume unde succesul se poate transforma foarte ușor într-o capcană din care greu mai poate scăpa cineva. Așadar, viața lui Robin Williams este o lecție. Una foarte dură, dar care nu trebuie ignorată.

P.S. La începutul carierei actoricești, unul dintre scriitorii care l-au inspirat pe Robin Williams a fost Eugen Ionescu (născut în România), prin piesele de teatru pe care le-a compus. De asemenea, unul dintre prietenii apropiați ai lui Robin a fost Christopher Reeve (care a devenit celebru prin filmele „Undeva, cândva”, cu Jane Seymour din „Doctor Queen”, sau prin pelicula „Superman”). Alți actori pe care i-a cunoscut destul de bine au fost Eddie Murphy și Whoopi Goldberg. În „Revenirea la viață”, Robin i-a avut colegi pe Robert De Niro și John Heard (tatăl lui Kevin în „Singur acasă 1 și 2”). În „Doamna Doubtfire” se mai regăsește Pierce Brosnan (cunoscut din seria „James Bond”), iar în „Cercul poeților dispăruți” a jucat alături de Kurtwood Smith (inclus și în filmul „Rambo III”, cu Sylvester Stallone în rolul principal) și Neil Perry (care a mai apărut în serialul „Dr. House”).

Robert Gabriel Popa, 30 de ani

Cluj-Napoca