Atelier Literatura la feminin Nr. 275

Femei văzute de la o fereastră germană




Rosina, Polina, Carina și Fatima – (semi)estetica de grădină și disciplina muncii în puncte cardinale

 

Apare pe terasa ei aproape în fiecare dimineață, e serioasă și rapidă, udă florile, îndepărtează orice fir de praf și în general orice e străin de ce e natural în vasele cu flori sau pe balustrade, așază și reașază ea știe ce, eu nu mă prind, face și desface destoinic tot ce e de făcut și desfăcut destoinic. Uneori ajungem una în fața celeilalte, ne zărim prin ferestre și aș da să o salut, dar rana din pulpă nu mă lasă și nici timp nu am, nu știu cum, dar schimbă direcția privirii și nu apuc. Are ceva care mă ține la distanță, o privire ageră, dar și ferită în același timp, o alură de vulpe vigilentă. E mică de statură, balconul o înghite, după ce își încheie treburile, în minte îmi rămân nuanțe de roșcat și alb, gustul de stafide și concluzia că hărnicia nu e o opțiune, ci e o trăsătură sistemică. I-am zis Rosina.

Polina locuiește la parter. La șapte și jumătate, din două în două zile, își îngrijește terasa rutinier. Gesturile sunt aceleași, întâi șterge de praf, în aceeași ordine, îngerii de ghips din grădină, apoi adună frunzele din mica porțiune de gazon, dispare sub pergolă și reapare, în fine, deja știu (de la Rosina) că face și desface rapid și destoinic tot ce știe că trebuie făcut etc. Momentul meu preferat: scurtul răgaz pe care și-l oferă pentru a contempla îngerii de ghips care veghează curați și lustruiți din colțurile grădinii. O cioară de bronz așezată deasupra streșinii contemplă și ea, cât se poate de estetic. Polina are un suflet sensibil (moștenit, cu siguranță), dar și o îndârjire mândră, exersată, de imigrant care a învățat bine lecția teutonă.

Terasa Carinei dă spre miazăzi, așa că ea iese în general serile să aibă în grijă de florile, tufele, iazul și broaștele țestoase de ghips care îi împânzesc grădina. Are sorț și ustensile adecvate. Zâmbește când ne vedem, iese la alergat la fânețe. E italiancă la origine și, ca orice femeie cvincvagenară din spațiul romanității occidentale de rit nou, face sport, yoga, activități comunitare, mănâncă mediteraneean, dar puțin, dacă nu chiar vegan, asta când nu postește intermitent. Știe că germanii iubesc Italia și asta transpiră prin toții porii.

Fatima are cea mai mare grădină dintre toate, bălăriile cresc până la cer, în anumite zile (la întâmplare, totul sub hazard) încearcă să le smulgă stând pe vine, săpând cu degetele și așezând cu palmele pământul în mici brazde, are o logică a ei (o pune mirodenii?) după care face mici răsaduri, în alte zone buruienile o înghit, o estetică a haosului pune stăpânire pe viețile noastre, important e să găsim poteca, o mașină cu aripa lovită (a unuia dintre membrii numeroși ai clanului emigrat în bloc) parazitează curtea, Fatima e ambițioasă și, cu puterile neajutate nici de taurul, nici de vulturul etc. pentru că e musulmană, a schimbat după micile ei puteri fața harababurii buruienoase din generoasă grădină inutilă. A și plantat două mănunchiuri de flori galbene. Le văd de sus, ca pe niște oaze de ordine în dezordine. Fatima pare septuagenară, poartă încă pakistanezul salwar kameez, cred că îi e dor de locul natal pe care pare că îl invocă mut când așază brazda cu palmele. Atunci brățările clinchetesc și păsările cântă. Are cele mai frumoase mâini pe care le-am văzut vreodată de la vreo fereastră. Non-grădina ei crește noapte de noapte din șoapte.

Prima pagină Rubrici Atelier Femei văzute de la o fereastră germană

Susține jurnalismul cultural independent

Dacă îți place Literomania, donează pentru a contribui la continuarea proiectului nostru. Îți mulțumim!

Calin-Andrei-Mihailescu-literomania-381-382

Călin-Andrei Mihăilescu: „Am dăruit adesea «Fuga în sud» de Sławomir Mrożek și «Infinite Jest» de David Foster Wallace”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...

Raul Popescu: „În fiecare an, recitesc maniacal «Ghepardul» de Lampedusa”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...

„Insula de apoi” (fragment) de Vlad Zografi

Vă prezentăm mai jos un fragment în avanpremieră din romanul Insula de apoi de Vlad Zografi, apărut recent la Editura ...

„Vizite neanunțate” (fragment) de Iulian Popa

Vă oferim mai jos un fragment în avanpremieră din volumul de proză scurtă Vizite neanunțate de Iulian Popa, apărut recent ...

„Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase” (fragment) de Agnes Arnold-Forster

Vă propunem un fragment în avanpremieră din volumul Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase de Agnes Arnold-Forster, în traducerea Mirelei Mircea, ...

„Îndoiala. O explorare în psihologie” (fragment) de Geoffrey Beatie

Vă propunem un fragment în avanpremieră din volumul Îndoiala. O explorare în psihologie de Geoffrey Beatie, în traducerea lui Vlad ...

O lume în schimbare…

Preocupată de pericolul reprezentat de efectele dramatice ale schimbărilor climatice și, în egală măsură, de evaluarea, din perspective inedite, a ...
Jean-Christophe-Bailly-literomania-381-382

„Panta animală” de Jean-Christophe Bailly

Începând cu Literomania nr. 369-370, Dominique Ilea ne-a pregătit un nou ciclu – secvențe ori capitole foarte scurte de cărți – numit „Magie ...
philippe-delerm-literomania-380

„A te cufunda în caleidoscoape” de Philippe Delerm

Începând cu Literomania nr. 369-370, Dominique Ilea ne-a pregătit un nou ciclu – secvențe ori capitole foarte scurte de cărți – numit „Magie ...
acolo_unde_canta_racii_literomania-english

When the Crawdads Start Singing…

In the summer of 2018, an unusual debut novel was published in the United States. It was signed by Delia ...
alina-gherasim-literomania-378-379

Alina Gherasim: „Amos Oz și Haruki Murakami sunt doi autori pe care-i citesc cu mare atenție”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...
bogdan-pertache-literomania-378-379

Bogdan Perțache: „Piesele lui Shakespeare mi-au deschis ochii către lumea renascentistă și sufletul către teatru”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...
lautreamont-literomania-378-379

„Cânturile lui Maldoror” (fragment) de Lautréamont

Începând cu Literomania nr. 369-370, Dominique Ilea ne-a pregătit un nou ciclu – secvențe ori capitole foarte scurte de cărți – numit „Magie ...

Călătorind prin literatură

 În „The Death of Sir Walter Ralegh” (1975), text considerat adesea de critică mai mult un poem în proză decât ...
Ioana-Vacarescu-Literomania

Ioana Văcărescu: „Am avut o mare pasiune pentru «David Copperfield» în copilărie”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...
adrian-lesenciuc-literomania

Adrian Lesenciuc: „Cel mai mult m-a influențat «Cartea de nisip» a lui Borges, în care am găsit infinitul”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...

Despre autor

Ohara Donovetsky

Absolventă a Facultății de Litere a Universității București (1994), are un masterat în Literatură Comparată și Teoria Literaturii (1995), este doctor în filologie (cu teza „Forme și valori ale verbului în graiurile muntenești”, universitatea București) și scriitoare. A colaborat la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române (2012), a participat la programul TVR2 „Cu 2 treci Bac-ul” (2013) și a predat limba română și literatura română la Colegiul de informatică „Tudor Vianu” din București (1997 – 2017). Este autoarea romanelor „Casting pentru ursitoare” (Polirom, roman nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2018, secțiunea „Cartea de debut”, în curs de traducere în limba bulgară), „Întâlnirile unei profesoare rătăcite” (CDPL, 2019) și „Puzzle cu pețitoare” (Trei, 2020), a volumului „Gramatica limbii române ca o poveste” (Corint, 2013, 2014) și a cărții de eseuri pe teme frazeologice „Vorbe la purtător în izmene pe călător. Despre cum folosești zicerile limbii române când ești departe și ți-e dor” (Corint, 2021). Semnează volumul de versuri „Meniu cu lupul în poală” (CDPL, 2022) și, în colaborare cu Doina Jela, „Cozonac la patru mâini” (2021). Este prezentă în antologii, cu eseuri în „Prof de română I, III, IV” (CDPL, pentru vol. III, „Spațiul dintre punct și virgulă” este coordonator) și cu texte literare în „Nume de cod: Flash Fiction” (Paralela 45, 2019), „Literatura la feminin” (Seneca, 2021) și „Cele mai înalte uimiri” (2023). A publicat povestiri în Literomania, articole în „„Dilema veche”, „Planeta Babel” și ține rubrica „Cuvinte-vedetă și cuvinte doamne cu voaletă” din „Observator cultural”.

O pasionează lingvistica antropologică, frazeologia și felul în care acestea, dar și ficțiunea și uneori legenda, ne ajută să deslușim realitatea prezentă și trecută, iubește călătoriile în spații neturistice, deșertul, piețele și coincidențele, obiectele uitate și plăcinta cu brânză, insula Capri, ciocolata elvețiană și ploaia.

Scrie un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.