Semnal editorial: „Și dacă tu ești o planetă străină” de Traian T. Coșovei

După publicarea volumului “Poeme de dragoste” de Nichita Stanescu, seria se continuă cu volumul “Și dacă tu ești o planetă străină” – poeme de dragoste de Traian T. Coșovei, nu doar unul dintre autorii excepționali și reprezentativi ai generației 80, dar și un autor foarte iubit de public.

Nu ne putem aștepta de la un autor precum Traian T. Coșovei, care a căutat permanent împlinirea în dragoste până a găsit-o, decât la un volum intens, trasat pe multiple game de sensibilitate, ce face din vulnerabilitate un statement.

Și pentru că un fragment conține mai mult adevăr decât ar putea conține o descriere subiectivă a acestui volum, ne face plăcere să oferim cititorilor o splendidă poezie de dragoste din acest volum.

Frumuseţea e un alcool care te face să visezi

Un timp am locuit printre agrafele tale de păr,
printre cutiile tale în care aurul se evapora la o simplă
atingere.
Un timp, despre tine îmi vorbeau până şi dungile cafenii
ale pisicii tale preferate.

Deasupra erau sfere de cristal în care trecutul
strălucea într-o flacără de magneziu –
aruncând umbre în viitor.
Erau rochii fosforescente aprinde de căldura trupului tău,
apoi glasuri
în întunericul uleios al pasajului subteran…

Pe aici au trecut gândurile mele.
De parcă timpul ar lăsa în urmă scheletul fiecărui lucru
pe care l-ai atins.
De parcă ar trece prin aer o pasăre cu sertare din care alunecă
hârtii şi scrisori, din care alunecă Dragul meu… şi Draga mea…

Un timp, am locuit printre agrafele tale de păr –
printre neînsemnatele tale prejudecăţi şi superstiţii.
Printre parfumurile tale din care noaptea ies duhuri.

Unde fiecare secundă are gravitatea unei arderi pe rug –
şi nu mai ştiu dacă tu eşti cea pe care am văzut-o cândva
pierdută printre nouraşi, arome şi alte artificii ale ploii –
sprijinindu-te de frumuseţe ca de o tejghea…
De plictiseală lăsând să-ţi scape monede sunătoare.
Şi privindu-te, ca un alcool, frumuseţea ta
îmi descleşta dinţii.

Traian T. Coşovei (28 noiembrie 1954-1 ianuarie 2014) a absolvit Facultatea de Filologie din Bucureşti în 1978 şi a fost membru fondator al Cenaclului de Luni. A publicat peste 20 de volume de poezie şi critică literară, printre care Ninsoarea electrică (1979), 1, 2, 3 SAU… (1980), Cruciada întreruptă (1982), Aer cu diamante (antologie colectivă, împreună cu Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Ion Stratan, 1982), Poemele siameze (1983), În aşteptarea cometei (1986), Rondul de noapte (1987), Pornind de la un vers (critică literară, 1990), Bătrâneţile unui băiat cuminte (1994), Ioana care rupe poeme (1996), Bună dimineaţa, Vietnam! (1999), Mahalaua de azi pe mâine (împreună cu Dan Mircea Cipariu, 2000), Pisica neagră, pisica moartă (împreună cu Bogdan O. Popescu, 2001), Vânătoarea pe capete (2002), Greva căpşunelor (2004), Aerostate plângând (2010), Jurnalul morilor de vânt (2012), Aritmetica pleoapelor (2013). A obţinut mai multe premii literare, printre care: Premiul Uniunii Scriitorilor (1979), Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1994, 2004, 2010, 2012); Premiul Academiei Române pentru poezie (1996); Premiul Internaţional ,,Nichita Stănescu” (2000); Premiul Fundaţiei Dignitas pentru întreaga activitate în literatura română (2011) etc. Selecţii din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, italiană, germană, spaniolă, albaneză, maghiară etc.