Semnal editorial: „Ferma animalelor. 1984” de George Orwell

La Editura Corint, au apărut, reunite într-un singur volum, cele două romane ale lui George Orwell, „Ferma animalelor” și „1984” (traducere de Anca Peiu și Lucian Popa).

Convingerea lui George Orwell că arta nu trebuie disociată de politică și că „nimic din existența omenească nu se poate sustrage politicului” (Anca Peiu, „Prefață”) transpare din toate scrierile sale, însă este cu atât mai pregnantă în cele două ficțiuni, „Ferma animalelor” și „1984”, în care autorul britanic înfățișează – în maniere diferite – ce presupune viața sub un regim dictatorial. Prozele sale au influențat societatea în așa manieră, încât termenul „orwellian” este folosit astăzi pentru a desemna acțiuni sau idei totalitare, constrângătoare și brutale pentru individ, negarea evidenței, manipularea prin dezinformare și rescrierea trecutului.

„Ferma animalelor” este o nuvelă alegorică – și o satiră politică totodată – publicată la 17 august 1945 și devenită imediat un bestseller. În timp, scrierea a ajuns foarte populară printre cititorii de vârste mai mici, fiind folosită adeseori și ca lectură școlară recomandată, însă, deși accesibilă unui public de toate vârstele, ea este o fabulă complexă, cu nuanțe profund subversive. La Ferma „Conacul” animalele se revoltă împotriva opresorului lor, fermierul Jones, impulsionate fiind de dorința de a-și clădi o viață în care toate animalele să aibă drepturi egale și un trai bun. Animalele revoluționare constată însă, de-a lungul anilor, că sunt tot mai departe de idealul lor, ferma căzând acum sub o nouă dictatură. Evenimentele istorice din care s-a inspirat Orwell sunt Revoluția Rusă din 1917 și perioada stalinistă ulterioară, scriitorul britanic fiind un fervent oponent al lui Stalin.

„1984”, ultima scriere pe care Orwell apucă să o publice, este un roman SF, distopic, apărut la 8 iunie 1949. Cartea înregistrează un succes instantaneu atât la public, cât și în critica vremii, rămânând până astăzi un titlu canonic al literaturii universale. Și de această dată, scriitorul se inspiră din regimurile totalitare ale secolului trecut – stalinismul din Rusia și nazismul din Germania –, ale căror tare le regăsim în superstatul Oceania. Winston Smith, locuitor al Fâșiei Aeriene Întâi, fostă Anglia, și funcționar la Ministerul Adevărului, se confruntă cu regimul dictatorial condus, se spune, de Marele Frate. Trăind sub supraveghere continuă, într-o lume cu legi absurde și crude, în care minciuna are proporții delirante, Winston visează la libertatea pe care doar vag și-o mai amintește din copilărie, se îndrăgostește, se iluzionează că poate lupta împotriva sistemului, își construiește, împreună cu Julia, o oază de fericire, însă, curând, este nevoit să suporte consecințele răzvrătirii și să constate care îi sunt limitele umane.