Poets
The woman sitting at the small table next to him in the Lithuanian Artists Republic must have been a poet.
He expected to meet poets everywhere, as the city was small and the poetry festival would start the following day. He was sure she was perceiving something similar, while glancing at him without really looking. It was more with her whole face, with an expression of contradiction. Her eyes were looking to a thought she was chewing around in her head, the awareness of somebody who was giving her attention without wanting to admit that she had noticed him, too.
Yes, there he was, must have been her thought, a poet who’s going to take part at the festival, the same as he was thinking of her.
Something in her way of paying attention to nothing more than the vibrations of the room in which they were sitting confirmed to him that she was a poet. But he saw her eyebrows raised and her face overshadowed by wrinkles of tiredness.
However, he didn’t find the courage to start a conversation and he would never find out.
Poeții
Femeia care ședea la masa mică lângă el în Republica Artistică Lituaniană trebuie să fi fost o poetă.
Se aștepta să întâlnească poeți peste tot întrucât orașul era atât de mic și festivalul de poezie urma să înceapă în ziua următoare. Era sigur de faptul că ea simțea ceva similar, când îl privea fără să-l vadă cu adevărat. Era vorba mai mult de expresia feței sale, cu o notă de contradicție. Ochii ei erau îndreptați spre un gând pe care îl ronțăia în minte, conștientă că cineva îi acordă atenție, fără să vrea să recunoască faptul că îl observase și ea.
Da, acolo era el, trebuie să fi fost gândul ei, un poet care avea să participe la festival, așa cum se gândea și el în privința ei.
Ceva în modul în care era atentă doar la vibrațiile camerei în care se aflau îl făcea să fie convins că era o poetă. Dar i-a văzut sprâncenele ridicate și fața umbrită de cutele oboselii.
Cu toate acestea, nu a găsit curajul să înceapă o conversație și astfel nu va afla niciodată.
(traducere de Irina Rau)
Călin-Andrei Mihăilescu: „Am dăruit adesea «Fuga în sud» de Sławomir Mrożek și «Infinite Jest» de David Foster Wallace”
Raul Popescu: „În fiecare an, recitesc maniacal «Ghepardul» de Lampedusa”
„Insula de apoi” (fragment) de Vlad Zografi
„Vizite neanunțate” (fragment) de Iulian Popa
„Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase” (fragment) de Agnes Arnold-Forster
„Îndoiala. O explorare în psihologie” (fragment) de Geoffrey Beatie
O lume în schimbare…
„Panta animală” de Jean-Christophe Bailly
„A te cufunda în caleidoscoape” de Philippe Delerm
When the Crawdads Start Singing…
Alina Gherasim: „Amos Oz și Haruki Murakami sunt doi autori pe care-i citesc cu mare atenție”
Bogdan Perțache: „Piesele lui Shakespeare mi-au deschis ochii către lumea renascentistă și sufletul către teatru”
„Cânturile lui Maldoror” (fragment) de Lautréamont
Călătorind prin literatură
Ioana Văcărescu: „Am avut o mare pasiune pentru «David Copperfield» în copilărie”
Adrian Lesenciuc: „Cel mai mult m-a influențat «Cartea de nisip» a lui Borges, în care am găsit infinitul”
Scrie un comentariu