Flash fiction stories – februarie 2023: „Dragoste cu parfum de țară” de Emilia Crosman

Literomania vă propune o rubrică permanentă numită Flash fiction stories, în care vom publica microficțiunile primite pe adresa de mail a redacției (literomania2017@gmail.com). Prin urmare, așteptăm prozele celor care scriu microficțiuni, cu mențiunea că redacția își rezervă dreptul de a alege textele pe care le va publica pe site-ul Literomania. Îi rugăm pe cei care ne trimit materiale pentru Flash fiction stories să respecte câteva reguli:

prozele să nu depășească 1.000 de cuvinte;
numele autorului să fie indicat la începutul textului;
documentele să fie în format Word, cu caractere Times New Roman;
nu acceptăm texte scrise direct în căsuța de mail;
autorul, prin trimiterea materialului, își dă acordul tacit pentru publicarea pe Literomania.

Spor la scris!

Dragoste cu parfum de țară

Emilia Crosman

Badea Iorgu stătea pe prispă și își mijea ochii sperând să zărească baticul Floricăi pe deasupra porții. Nimic nu-i provoca o bucurie mai mare decât să vadă acel batic negru, împodobit cu maci de un roșu tulburător, fluturând în bătaia vântului ca o flamură și anunțând victoria împotriva foamei. De câte ori i se părea că a sosit nevastă-sa de la sapă, simțea în nări mirosul cartofilor la ceaun și pe vârful limbii gust de mămăligă cu brânză de oaie.Mii de fluturi îi mângâiau stomacul de parcă jucau la horă cum făcuse el în tinerețe și i se scurgea pe barbă un firicel de salivă în așteptarea dovezilor netăgăduite de dragoste pe care i le dăruia, cu blândețe și supunere, tovarășa sa de viață de mai bine de trei decenii.

De-atâta așteptat, badea Iorgu, a început să se neliniștească. Foamea îl chinuia grozav. S-a legănat de câteva ori și a decis să se ridice. A mers alene până la poartă și s-a chinuit să privească printre scânduri. Nici urmă de Florica. Apoi, a tresărit la gândul că aceasta s-a oprit la fântână să clevetească. O fi femeia lui bună ca pâinea caldă, dar vorbește până seara dacă apucă să-i dea binețe poștăriței. Țață Sica știe și când îi coase nevastă-sa izmenele sau de câte ori sforăie el noaptea – șerpoaica veninoasă. Ptiu! Ptiu! Se scutură scârbit amintindu-și cum îl batjocorea țața de câte ori îl prindea pe drum.

Cum îl mistuia foamea de atâtea ceasuri, trebuia să facă ceva cât mai repede. Prea avusese răbdare. Avea de gând s-o aducă în fața pirostriilor cu orice preț. Cu astfel de gânduri a colindat badea Iorgu prin tot satul și s-a întors acasă sleit de puteri și asudat.

Mare i-a fost mirarea când a văzut că Florica îl aștepta cu masa pusă – un adevărat festin cu friptură de pui, mămăligă, plăcinte și vin –, gătită ca de sărbătoare. Nu știa ce să zică, nu obișnuia să-i mulțumească. S-a așezat turcește și a mâncat până ce a fost nevoit să-și dea jos cureaua de la pantaloni. După aceea, și-a mângâiat burta în sensul acelor de ceas și i-a spus tandru printre dinți:

– Mătur curtea cu tine dacă mă mai lași nemâncat atâtea ceasuri. Spală repede străchinile și treci în odaie, dobitoaco!

Ca în fiecare an, uitase că era ziua ei de naștere.

Emilia Crosman are 29 de ani și este din București. A absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, secția Studii Iudaice – disciplină complementară Limba și Literatura Catalană (2013-2016) și Masterul de Studii Religioase – Texte și Tradiții (2016-2018). A debutat cu proza scurtă intitulată „Fripturică” în cadrul rubricii „Flash fiction stories” a publicației „Literomania” (în nr. 181), unde a continuat să publice proză scurtă.