Octavian Soviany: „Mentorul meu din adolescență a fost scriitorul brașovean Darie Magheru”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ scriitori români contemporani, anchetă inspirată de cea pe care „The Guardian” a găzduit-o până în 2021, numită „Books that made me”, care, la rândul ei, a fost inspirată probabil de ancheta apărută inițial în „The New York Times Book Review”, în 1984. În acest număr, a răspuns pentru cititorii Literomaniei scriitorul Octavian Soviany. (Literomania)

1. Ce citiți în aceste zile?

Recitesc romanul lui Lesage „Gil Blas”.

2. Care este cartea care v-a schimbat viața?

„Crimă și pedeapsă”. Eram în clasa a IX-a când am citit-o prima dată. Prima mea reacție: n-am mai vrut să merg la școală. Am avut senzația cuiva care, după ce a băut toată viața lapte, bea dintr-odată alcool de 90 de grade.

3. Ce carte v-a influențat cel mai mult?

În poezie: Emil Botta, Dimov, Radu Stanca. În proză: Mateiu Caragiale, Eugen Barbu. În critică: Marin Mincu. Mentorul meu din adolescență a fost scriitorul brașovean Darie Magheru.

4. Numiți cartea (sau cărțile) pe care nu ați reușit s-o (să le) terminați de citit.

„Jean-Christophe” de Romain Rolland.

5. Numiți cartea pe care o dăruiți cel mai des.

Nu le-am ținut socoteala.

6. Care dintre cărțile secolului al XX-lea vi se par supraevaluate?

Romanele lui Hemingway, Malraux, Sartre.

7. Care dintre cărțile din literatura secolului al XX-lea vi se par subevaluate?

„Cevengur” de Andrei Platonov. În context românesc, romanele lui Dan Petrașincu. Ciclul lui Radu Tudoran „Sfârșit de mileniu”.

8. Numiți o carte pe care v-ați fi dorit s-o scrieți.

„Război și pace”.

9. Ce carte ați recitit cel mai des?

„Maestrul și Margareta”. Am citit-o de treisprezece ori.

Octavian Soviany (n. 1954, Brașov) a debutat cu placheta „Ucenicia bătrânului alchimist” (1983), urmată de volumele: „Cântecele desăvârșirii interioare” (Ed. Albatros, 1995); „Provincia pedagogică” (Ed. Cartea Românească, 1997); „Turnul lui Casanova” (Ed. Pontica, 1997); „Textele de la Montsalvat” (Ed. Axa, 1998). La Editura Cartea Românească a publicat volumele de versuri „Dilecta” (2006) şi „Călcâiul lui Magellan” (2014), precum şi romanele „Arhivele de la Monte Negro” (2011), „Viaţa lui Kostas Venetis” (2012), „Moartea lui Siegfried” (2015) și „Năluca” (2016). La Editura Hyperliteratura a publicat volumele „Casa din Strada Sirenelor” (2017), „Micul Saturnian” (seria „Lelian”, cartea I), „Îmbarcarea către Cythera” (seria „Lelian”, cartea a II-a), „Corabia beată” (seria „Lelian”, cartea a III-a), „Capul de faun” (seria „Lelian”, cartea a IV-a) și volumul de memorii „Am fost un copil reușit?”. La Casa de Editură Max Blecher a publicat volumele de poezie „Pulberea, praful și revoluția” (2012) și „șaizecișișase” (2020). A tradus din poeții francezi ca Baudelaire, Verlaine, Gérard de Nerval sau Apollinaire. A colaborat la numeroase reviste, cum ar fi „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Ziua literară”, „Tribuna”, „Familia” etc.

Sursă foto aici