Între 21 și 23 aprilie, am participat – în calitate de jurnalist cultural (moderatoare de eveniment), dar și de editor Literomania (partener media) – la Festival du Livre de Paris și la evenimentele literare organizate la standul României, la invitația Centrului Național al Cărții (CENAC), a Institutului Cultural Român și a Institut Culturel Roumain de Paris, cărora le mulțumesc (în special Oanei Boca Stanescu, directoarea CENAC, și lui Liviu Jicman, directorul ICR). Au fost trei zile extraordinare la standul – frumos amenajat – al României, în mijlocul unui târg de carte parizian efervescent, în cadrul căruia țara invitată a fost Italia, cu un stand amplu și luminos, cu vedere la Tour Eiffel. Trei zile în care m-am simțit ca peștele în apă, într-o atmosferă de celebrare a cărții și lecturii, a culturii și vieții spiritului – lucruri atât de prețioase în vremuri de criză. Pentru profesioniștii cărții din România, alături de scriitorii români invitați – cei care au avut cărți traduse și publicate în 2022-2023 la edituri franceze (condiția mai recentă a târgului) – a fost o ocazie excelentă de a discuta starea literaturii române contemporane și promovarea ei în străinătate (de instituțiile culturale și de către toți actorii pieței de carte, de la traducător până la editor).
De la stânga la dreapta: Liviu Jicman, Gabriela Adameșteanu, Oana Boca Stănescu, Adina Dinițoiu
România a avut un stand frumos și dinamic, cu multe evenimente literare la stand și pe scena Eiffel – organizate în colaborare de CENAC, ICR și Institut Culturel Roumain de Paris. În prima zi, pe 21 aprilie, am avut plăcerea de a modera o dezbatere despre literatura română contemporană, pornind de la catalogul literar editat, pentru anul acesta al târgului, de Centrul Național al Cărții („15 nouvelles raisons d’aimer la littérature roumaine”, selecție de Luminița Corneanu, traducere în franceză de Laure Hinckel), dezbatere la care i-am avut invitați pe Liviu Jicman (director ICR), Oana Doboși (manager cultural, directoare a Librăriei „La două bufnițe” din Timișoara) și Jean Poncet (scriitor, fost diplomat, traducător de poezie românească contemporană). Așa cum s-a putut vedea din titlurile propuse de catalog – scriitori din generații și de vârste diferite, literatură pentru adolescenți, literatură queer, scriitori din Republica Moldova – putem vorbi de o reală diversitate tematică și stilistică a literaturii române contemporane, de la literatura realistă la cea fantastică ori SF, de la proza centrată pe comunism la literatura mizerabilistă și acut socială (cu tentă feministă, queer etc.) practicată în postcomunism de generațiile mai tinere. Dincolo de tematica propriu-zisă, însă, contează foarte mult strategiile de promovare a cărților pe piețele străine, în speță cea franceză – au fost de acord cei trei invitați ai dezbaterii –, iar Oana Doboși, de pildă, a declarat că, în calitate de manager al unei librării independente, își rezervă dreptul de a promova în librărie anumiți autori (o selecție personală, subiectivă, asumată ca atare). Jean Poncet, la rândul său, a subliniat rolul traducătorului în promovarea și publicarea unei cărți în străinătate (aici, în Franța), traducător care poate funcționa uneori ca agent al autorului. Traducător de cursă lungă al operei poetice a lui Lucian Blaga, Jean Poncet recunoaște că a avut dificultăți în a convinge editorii francezi să publice poezia lui Blaga. La această ediție, el a fost prezent cu traducerea volumelor „Clair de mort” și „Variations sur un thème donné” de Ana Blandiana. În ce privește catalogul editat de ICR, Liviu Jicman a marcat importanța lui, a extraselor traduse din autori români pentru editurile franceze, care își pot face astfel o idee nu numai despre tema unei cărți sau a alteia, ci și despre stilul autorului, elemente care împreună pot convinge un editor francez să publice cartea. Una peste alta, nu imaginea de țară ar fi problema în promovarea literaturii române actuale – dacă e să atingem, în discuție, un punct sensibil, acela al imaginii României în străinătate – ci vandabilitatea unei cărți pe piața franceză. Editorii francezi, s-a spus, se tem că vor avea dificultăți în a vinde autorii români, dat fiind că limba română și realitățile românești sunt prea puțin cunoscute în Franța (și nu constituie cu precădere un punct de interes). Mircea Cărtărescu, de pildă – a cărui faimă a crescut peste hotare – a fost „cerut” de către organizatori anul acesta, dar nu a putut participa (a încheiat recent un turneu de promovare a „Solenoidului” în America); trebuie menționat, de asemenea, că cel mai recent roman al său, „Teodoros”, se află în curs de traducere în limba franceză. Discuția a mai atins, de asemenea, teme precum prețul unic al cărții (Italia, țara invitată anul acesta, a trecut și ea, la fel ca Franța, la prețul unic al cărții), concurența carte pe hârtie vs e-book și audio book, piața de poezie în general și pe internet în particular, rolul relațiilor directe, personale în promovarea unei cărți.
La standul României s-au succedat, în cele trei zile de târg, evenimente foarte interesante, între care enumăr: dezbaterea „Victor Brauner. «Je suis le rêve. Je suis l’inspiration»”, cu ocazia expoziției retrospective a artistului de la Timișoara-Capitală europeană a culturii 2023 (în parteneriat cu Musée d’art moderne de la Ville de Paris) și a catalogului expoziției, „Victor Brauner. Invenții și magie” – dezbatere moderată de Oana Doboși, avându-i ca invitați pe Camille Morando (de la Centre Pompidou, comisarul expoziției) și Bernard Blistene, fost director la Centre Pompidou; întâlnirile literare cu Iulian Ciocan („Et demain les Russes seront là”, trad. Florica Courriol, éd. Tropismes, 2022), Cristian Fulaș („Iochka”, trad. Florica și Jean-Louis Courriol, éd. La Peuplade, 2022), Doina Ruști („Zogru”, trad. Florica Courriol, éd. du Typhon, 2022), Stejărel Olaru („Nadia Comăneci, dans l’oeil de la police secrète”, trad. Sylvain-Audet-Găinar, éd. Robert Laffont, 2022). N-au lipsit evenimentele legate de poezie: „Laissez-vous séduits par la poésie roumaine”, dialog în jurul poeziei românești, urmat de lectură de poezie, avându-i ca invitați pe Jean Poncet, poet și traducător, Linda Maria Baros, poetă și traducătoare, și François Mocaër, editor; moderatoare: jurnalista Iulia Badea-Guérité. Dar și evenimente de ilustrație și BD, animate de Mircea Arapu, ilustrator considerat drept „părintele” lui Pif, în versiunea lui din ultimele decenii. În 2023 și 2022 au apărut în Franța cărțile de BD „Brancusi contre États-Unis” (Arnaud Nebbache), „Cioran, un homme heureux” (Patrice Reytier), „Je suis né Roumain” (Daniel Horia), „HapPif Birthday Strips” (Mircea Arapu).
Am lăsat special la urmă două evenimente de prim-plan, cu care voi încheia rândurile de față (ambele desfășurate duminică, în ultima zi de târg). E vorba, pe de o parte, de întâlnirea cu Gabriela Adameșteanu, în dialog cu jurnalista Cristina Hermeziu, „Cinquante ans d’histoire roumaine”, cu ocazia apariției în traducere franceză a romanului său „Fontana di Trevi”/ „Fontaine de Trevi”, trad. Nicolas Cavaillès, éd. Gallimard, 2022; iar pe de altă parte de dialogul desfășurat pe Scène Eiffel, „Du passé à la renaissance culturelle européenne”, la care au luat parte eseista și profesoara universitară Adriana Babeți din Timișoara (România), Dorottya Szávai, critic literar (Ungaria), și Stamatios Zochios, scriitor (Grecia); moderatoare: Florence Bouchy, jurnalistă la „Le Monde des Livres”. „Timișoara (România), Elefsina (Grecia), Veszprém (Ungaria): trei orașe europene care au în comun dorința de a face un atu din trecutul lor istoric, revoluționar, economic, mai mult sau mai puțin dureros. (…) Dar de fiecare dată un trecut care face parte din istoria, literatura și cultura europeană și care reprezintă cartea câștigătoare a unui prezent simbolic – capitală culturală europeană – și a unui viitor care se anunță inedit. Care sunt mizele unei asemenea provocări atunci când ești scriitor?” (am citat, în traducerea mea, din programul în franceză al evenimentelor literare cu prezențe românești la târgul de carte parizian).
Gabriela Adameșteanu a vorbit – la invitația Cristinei Hermeziu – despre protagonista seriei sale de romane, Letiția Branea, un personaj de prim-plan și recognoscibil ca atare în literatura română postcomunistă. În „Fontana di Trevi”, roman apărut în 2022 la Gallimard (în seria Gabriela Adameșteanu), în traducerea lui Nicolas Cavaillès, Letiția Branea (Arcan) e deja sexagenară (și transformată de neîmplinirile vieții), locuiește în Franța și revine o vreme în România cu gândul de a publica un roman. Iată că legăturile cu Franța sunt evidente și la nivelul tramei romanești, iar Gabriela Adameșteanu a povestit că, la momentul scrierii cărții, avea o bursă în Franța în urma căreia și-a plasat personajul, aflat la senectute, chiar acolo. Romanciera a mărturisit că pentru ea modul de a scrie înseamnă modul în care i se impune un personaj (care evoluează de la sine), cu limbajul și dinamica lui – prilej pentru a confirma încă o dată dialogul (cu varianta monolog) ca marcă personală a scriitoarei (ce posedă una dintre cele mai fine „urechi” din proza românească contemporană), dar și pentru a sublinia o temă importantă și extrem de actuală (în întreaga Europă) a cărții sale: emigrația, identitățile incerte, fluctuante, ale migranților în lumea de azi. Despre noul său roman, „Voci la distanță” (Polirom, 2023), Gabriela Adameșteanu a dat numai câteva indicii (invitând publicul la lectură), printre care acela că Letiția nu mai este aici protagonistă, devenind un personaj de fundal.
Adina Dinițoiu și Adriana Babeți la Festival du Livre de Paris 2023
În dialogul de pe scena Eiffel, Adriana Babeți – reprezentantă la Paris a Timișoarei-capitală culturală europeană – a vorbit despre caracterul de excepție al Timișoarei ca oraș multicultural (am aflat, de pildă, că comunitatea italiană este a treia ca dimensiune în Timișoara), dar și despre marginalitatea – în sensul cel mai bun și mai avantajos cu putință – a acestui fost oraș imperial, care a reușit să-și păstreze toleranța interetnică extraordinară în toate vremurile de restriște, inclusiv în perioada comunistă: „Faptul că revoluția română din 1989 – a declarat Adriana Babeți – a pornit la Timișoara din pragul casei unui preot maghiar spune totul”. Cunoscuta scriitoare și eseistă timișoreană a ținut să vorbească și despre amplul proiect pe care l-a coordonat la universitate, „Dicționarul romanului central-european din secolul XX” (apărut la Polirom, în 2022), întreprindere ambițioasă (760 de pagini), care include importanți autori români alături de multe nume – unele foarte cunoscute, altele aflate în umbră sau căzute în uitare – din întregul spațiu al Europei Centrale. Cu care – a precizat Adriana Babeți – Timișoara (Banatul) are numeroase conexiuni, ca un veritabil creuzet interetnic aflat la margine de imperii (austro-ungar, otoman ș.a.m.d.).
Dezbatere despre literatura română contemporană: Adina Dinițoiu (moderatoare), Liviu Jicman (director ICR), Oana Doboși (manager cultural, directoare Librăria „La Două Bufnițe” din Timișoara, Jean Poncet (poet, traducător)
Festival du Livre de Paris 2023
Mă opresc aici (deși ar mai fi de menționat și întâlnirea de duminică de la stand, cu Doina Lemny, istoric de artă și specialistă în Brâncuși la Centre Pompidou, autoare a unor albume „Brancusi, la chose vraie” și „Brancusi et ses muses” apărute în 2022 și 2023) cu un sentiment de bucurie, de împlinire la capătul celor trei zile de sărbătoare a cărții (deschiderea a avut o strălucire festivă, cu toasturi și discursuri oficiale, între care al ministrei franceze a culturii, Rima Abdul-Malak, care a pledat pentru o serioasă campanie de lectură în Franța). Trei zile festive și efervescente, de un șic parizian, cu public de toate vârstele și mulți tineri, cu soare și ploaie de primăvară, vegheate în fundal de strălucitoarea Tour Eiffel, reflectată de ferestrele largi de la Grand Palais Éphémère. Un aer parizian proaspăt, cu atmosferă festivă și lume multă la târg, care a atins un punct culminant sâmbătă, când cozile la autografele scriitorilor și la casele de marcat au fost de-a dreptul kilometrice. România a avut, în acest cadru, o prezență frumoasă și dinamică, alături de o bună oportunitate de a-și evalua strategiile de promovare a literaturii noastre contemporane în străinătate.
Călin-Andrei Mihăilescu: „Am dăruit adesea «Fuga în sud» de Sławomir Mrożek și «Infinite Jest» de David Foster Wallace”
Raul Popescu: „În fiecare an, recitesc maniacal «Ghepardul» de Lampedusa”
„Insula de apoi” (fragment) de Vlad Zografi
„Vizite neanunțate” (fragment) de Iulian Popa
„Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase” (fragment) de Agnes Arnold-Forster
„Îndoiala. O explorare în psihologie” (fragment) de Geoffrey Beatie
O lume în schimbare…
„Panta animală” de Jean-Christophe Bailly
„A te cufunda în caleidoscoape” de Philippe Delerm
When the Crawdads Start Singing…
Alina Gherasim: „Amos Oz și Haruki Murakami sunt doi autori pe care-i citesc cu mare atenție”
Bogdan Perțache: „Piesele lui Shakespeare mi-au deschis ochii către lumea renascentistă și sufletul către teatru”
„Cânturile lui Maldoror” (fragment) de Lautréamont
Călătorind prin literatură
Ioana Văcărescu: „Am avut o mare pasiune pentru «David Copperfield» în copilărie”
Adrian Lesenciuc: „Cel mai mult m-a influențat «Cartea de nisip» a lui Borges, în care am găsit infinitul”
Scrie un comentariu