În așteptarea Târgului de carte Gaudeamus…

PREMII, DECORAȚII, INSIGNE

La începutul lunii octombrie a avut loc la Brașov ediția a 3-a a AntareSFest, festival organizat de Clubul SF Antares din Brașov. Ocazie cu care s-au acordat și premiile Antares pentru literatură SF&F. Iată cîștigătorii:

Cel mai bun volum: „Singurătatea singularității”, de Alexandru Lamba (Herg Benet)

Celmai bun debut: „Colivia sufletelor”, de Boris Velimirovici (Pavcon)

Cea mai bună proză scurtă: „Să plutești pe apă liniștită”, de Anamaria Borlan („Antologia CSF 2018”, Pavcon)

9 noiembrie. În Sala Mare a Institutului Cultural Român a avut loc Colocviul Național de Critică și Exegeză SRSFF „Ion Hobana” 2019, ediția a X-a, ocazie cu care s-au acordat și Premiile Naționale SRSFF „Ion Hobana” 2019.

Marele premiu: George Cornilă – „Expurgo” (Crux)

Premiul pentru debut în volum: Diana Alzner – „Tunelul de la capătul lumii” (Pavcon)

Premiul pentru cel mai bun volum de povestiri fantastice: Dănuț Ungureanu și Marian Truță – „12 povestiri fantastice” (Tritonic)

Margaret Atwood a primit Booker Prize pe acest an pentru „The Testaments”, o continuare a celebrului roman „Povestea slujitoarei” (Art, 2016, traducere de Diana Marin-Caea). N-a fost singura laureată, ea a împărțit premiul cu Bernardine Evaristo, care l-a primit pentru „Girl, Woman, Other”.

Premiile Crimetime pentru literatură polițistă suedeză s-au acordat în cadrul Tîrgului de carte de la Göteborg.

Debut: Tina Frennstedt pentru romanul „Cold Case: Försvunnen”

Carte pentru copii: Martin Widmark și Helena Willis pentru „LasseMajas deckarhandbok”

Premiul de onoare: Jan Mårtenson

Scriitorul anului: Sofie Sarenbrant

Cititorii danezi și-au ales scriitorul favorit în acest an, Premiul Martha fiind cucerit de Jens Henrik Jensen. Printre nominalizați au mai fost: Søren Sveistrup, Katrine Engberg, Anne Mette Hancock.

Premiul se acordă din 1989, iar Martha vine de la numele primei cîștigătoare, Martha Christensen. În anii trecuți, laureați au mai fost Jussi Adler-Olsen (publicat la noi de RAO), Leif Davidsen (publicat la noi de Tritonic), Peter Høeg (publicat la noi de Univers), Sara Blaedel, dar și JRR Tolkien, JK Rowling și Stephen King.

Jens Henrik Jensen nu este un necunoscut pentru cititorii români, romanul său „Oxen, prima victimă” a apărut în acest an la RAO.

În perioada 6 – 8 noiembrie a avut loc Svenska Deckarfestivalen, ocazie cu care Academia Suedeză de Literatură Polițistă i-a acordat titlul de Grand Master lui G.W. Persson, cunoscut și la noi prin romanele din seria Evert Bäckström publicate de Editura Trei.

George R.R. Martin a primit Premiul Carl Sandburg, acordat de Chicago Public Library Foundation. Printre laureații din anii trecuți se numără Isabel Allende, Margaret Atwood, Toni Morrison, Joyce Carol Oates, Salman Rushdie, Neil deGrasse Tyson, Kurt Vonnegut, Tom Wolfe.

La începutul lunii noiembrie s-au acordat Premiile World Fantasy. La categoriile literare premiile au fost:

Roman: Witchmark, de C.L. Polk; Nuvelă: „The Privilege of the Happy Ending”, de Kij Johnson; Povestire: „Ten Deals with the Indigo Snake”, de Mel Kassel și „Like a River Loves the Sky”, de Emma Törzs; Antologie: „Worlds Seen in Passing”, editor Irene Gallo; Culegere de povestiri: „The Tangled Lands”, de Paolo Bacigalupi și Tobias S. Buckell.

În partea a doua a lui octombrie Societatea britanică de Fantasy și-a anunțat premiile.

Cel mai bun roman fantasy (Premiul Robert Holdstock): „The Bitter Twins”, de Jen Williams

Cel mai bun roman horror (Premiul August Derleth): „Little Eve”, de Catriona Ward

Cea mai bună nuvelă: „The Tea Master and the Detective”, de Aliette de Bodard

Cea mai bună povestire: „Down Where Sound Comes Blunt”, de G.V. Anderson

Cea mai bună culegere de povestiri: „All the Fabulous Beasts”, de Priya Sharma

Cea mai bună antologie: „Year’s Best Weird Fiction”, Vol. 5, de Robert Shearman & Michael Kelly

VOCEA RASPÎNDACULUI NAȚIONALE.

Știri din țară și din lume. Tîrguri de carte, festivaluri, chermeze și bairamuri. Cancanuri, freze, temenele. Fandomități. Capra vecinului. Web Side Story.

FANDOMITĂȚI. De-ale noastre, de pe-aici. Sau de pe-acolo. Cu ai noștri.

23 octombrie. La librăria Humanitas Cișmigiu, Andrei Panțu și-a lansat volumul de debut „Tonomatul”, apărut în colecția „821.135.1 – Scriitori români contemporani” a Editurii Humanitas, coordonată de Andreea Răsuceanu. Au participat: Marius Chivu, Michael Haulică, Nona Rapotan.

9 noiembrie. Cenaclul H.G. Wells din Timișoara a împlinit 50 de ani de existență.

15 noiembrie. Ora 19.00, la Librarium TNB. Club de carte Paladin nr.4. Se va discuta volumul „Cronici marțiene”, de Ray Bradbury (Paladin, 2019, traducere de Mihai-Dan Pavelescu). Moderator: Liviu Szoke.

25 noiembrie. ora 19.00, Cărturești Verona. Club de carte Nemira nr. 73. Se va discuta romanul „Prăbușirea Imperiului”, de John Scalzi (Armada, traducere de Nina Iordache). Moderatori: Alexandra Florescu și Marian Coman.

CAPRA VECINULUI. Și? Capra vecinului ce mai face? Bine-sănătoasă? Ia să vedem ce se mai întîmplă prin lume, ce mai fac scriitorii. Ai lor.

18 septembrie. A apărut „1794”, cel de-al doilea roman al lui Niklas Natt och Dag, roman vîndut deja în 18 țări, printre care și România. Primul roman, „1793. În umbra morții”, a apărut în românește la Editura Litera, în octombrie 2018, traducere de Dana-Ligia Ilin.

După multe ediții ale celui de-al 3-lea volum pe care David Lagercrantz l-a adăugat trilogiei „Millennium” a lui Stieg Larsson, după turnee în Europa și Statele Unite, scriitorul suedez s-a apucat deja de un nou proiect: este vorba despre o serie polițistă ai cărei protagoniști sînt un psihiatru criminalist, profesorul Rekke, și o polițistă, Micaela Vargas. Primul roman din serie a fost vîndut pînă acum în mai multe țări, printre care și România.

CU NASUL PRIN REVISTE. Reviste, fanzine, bloguri, ce-o mai fi.

Gazeta SF nr. 96 (noiembrie 2019). Din păcate, ultimul, după cum spune directorul revistei, George Sauciuc.

În cuprins: proză de Florentin Haidamac, Dumitru Vlad, Dinu Paladi, Radu Filip, Rodica Bretin, Mihail Toma, Andreea Semmai și articole de Vicu Bugariu, Alexandru Lamba, Adina Ailoaiei, Marcel Gherman.

Helion On-line nr. 100 (octombrie 2019), cu o nouă echipă redacțională, conndusă de Adrian Bancu (redactor responsabil) și Adrian Chifu (redactor artistic).

Din cuprins: proză de Andreea Semmai, Adrian Tănase, Ovidiu Bufnilă, Sergiu Sommeșan și articole de Mircea Opriță, Ștefan Borbely, Constantina Raveca Buleu, Rodica Bretin, Adrian Bancu și alții, plus un interviu cu Laura Ceică.

4 noiembrie. Liviu Szoke scrie pe blogul FanSF despre: Daniel O’Malley – Dosarele Checquy, Volumul 1: Nume de cod – Tura (Leda Edge, traducere de Alexandra Fusoi).

6 noiembrie. Alexandra Fusoi este intervievată de Cristian Teodorescu pentru Cațavencii: „Cînd am ținut în mînă prima traducere publicată, am retrăit exact sentimentul pe care-l avusesem cînd îmi văzusem semnătura pe primul articol publicat în ziar”

PÎNZE, STICLE, LEDURI. Ecrane mici, ecrane mari, și fete, și băieți.

Netflix a anunțat crearea unui nou serial, bazat pe romanul „The Chestnut Man”, de Søren Sveistrup, creatorul serialului „The Killing”.

„The Chestnut Man” este primul roman al lui Sveistrup și a fost publicat în Danemarca în 2018, în ianuaraie 2019 în UK și în septembrie în SUA. cartea a apărut sau urmează să apară în peste 50 de țări.

Serialul va consta în 6 episoade, va fi în limba daneză, iar filmările vor începe în 2020.

Un interviu cu Søren Sveistrup aici.

LA CEAS DE TAINĂ. Interviuri, declarații, declamații, șoapte, convorbiri.

Tăceri suspecte, cititori puțini

(de vorbă cu Liviu Szoke)

– Liviu, nu ești numai unul dintre traducătorii din ce în ce mai prezenți pe piață, ești și unul dintre oamenii cei mai informați cînd e vorba despre apariții editoriale, mai ales în domeniile SF/F/H și mystery&thriller, blogul tău „Fan SF” find unul de referință pentru vînătorii de știri. La ora asta știi ce noutăți ne așteaptă la Gaudeamus. Cum îți pare oferta din acest an?

Nu mi se pare nici mai bogată, nici mai săracă decît în alți ani. Cred că e cam la fel cum ne-am obișnuit: după ce editurile turează motoarele spre sfîrșitul primăverii, pentru Bookfest, urmează o perioadă de secetă de vară, apoi, spre mijlocul toamnei, încep să se miște cu adevărat lucrurile, urmînd ca de la începutul lui noiembrie și pînă începe tîrgul, uneori chiar și după ce-a început tîrgul, din varii motive, să fim bombardați zi de zi cu oferte care mai de care mai tentante, mai atractive. Nu înțeleg și cred că am renunțat să încerc să mai caut o explicație de ce nu sîntem anunțați mai din vreme, de ce unele edituri par surprinse de faptul că mai sînt două săptămîni pînă la tîrg și ele încă mai așteaptă să anunțe noutățile. De ce se lasă atît de multe lucruri pe ultima sută de metri.

– Este vreo editură care te surprinde prin apariție? Sau poate prin absență?

Nu pot să spun că mă surprinde niciuna. Poate la RAO observ o tăcere nițel cam suspectă, cam puține noutăți și anunțuri. Vorbim aici de editurile de gen, desigur. Nici Crime Scene Press nu pare să se grăbească cu postarea noutăților, dar sînt sigur că va ieși și ea cu un comunicat, ceva, cu coperte și noutăți.

– Mi se pare mie sau oferta de carte românească e din ce în ce mai mică? Practic, în SF doar Crux, Herg Benet și Tritonic mai există, iar cu polițistele… defilăm tot cu Crime Scene și Tritonic, care nu vin cu nume noi totuși. Ai vreo explicație?

Deși nu sînt SF, ci alte subgenuri, să zicem, ar mai fi la Nemira două, poate chiar trei volume de autori români apărute în colecția n’autor, chiar dacă unul dintre ele a apărut în primăvară: Marian Coman – „Omulețul din perete”, Ana Donțu – „Varșava” și Flavius Ardelean – „Cîteva feluri de a dispărea”, la Humanitas, „Tonomatul”, de Andrei Panțu, și, dacă nu mă înșel, cine are răbdare să caute, cred că apar romane de gen, dar neclasificate astfel, și în colecțiile dedicate autorilor români de la Polirom și Paralela 45.

Nu ți se pare, și mie mi se pare la fel. În afară de cele adăugate de mine, mă văd nevoit să fiu de acord cu editurile enumerate de tine. Explicații sînt multe și revin la cercul vicios cu edituri/cititori cumpărători. Nu sînt bani de cărți, dar sînt bani de țigări? Nu avem bani de cărți, dar nici măcar la biblioteci nu mergem, ca să împrumutăm cărți?

De partea cealaltă, ce facem ca să-i atragem pe puținii cititori cumpărători, ca să nu mai cumpere doar cărțile traduse ale autorilor consacrați sau direct din engleză, de pe Amazon sau Bookdepository? Se fac lansări, există promoții tot timpul la diverse librării on-line sau pe site-urile editurilor, cu toate astea, cererea pentru autori români de SF/F/H și mystery & thriller este foarte mică.

Cît despre ultima întrebare, nu caut să mă ascund după deget: pur și simplu nu există suficienți cititori dornici să citească autori români de romane polițiste. Asta este părerea mea. Și atunci nici editurile, văzînd că nu există cerere, că nu sînt vînzări, nu se înghesuie să scoată astfel de cărți. Cele două pomenite de tine și-au format un public pentru cei cîțiva autori din ograda lor deja consacrați (Lucian Dragoș Bogdan, Teodora Matei, Bogdan Hrib, Daniel Timariu, Anamaria Ionescu etc. la Tritonic, plus George Arion, Caius Dobrescu, Stelian Țurlea, Oana Stoica-Mujea la Crime Scene Press) și cam ăștia sînt. Cum să riști cu nume noi, cînd poate nici aceștia nu vînd suficiente exemplare cît să aducă profit, să îndemne editurile să propună și alți autori, de care încă n-a auzit nimeni? Concluzia? Oferta de cărți polițiste traduse este extrem de bogată, așa că e foarte greu să le faci concurență chiar și cu autorii români care au mai multe volume publicate în spate, iar cei interesați cam știu ce scriu aceștia.

– Conversațiile din această rubrică sînt scurte, așa că hai să ne apropiem de final, propunîndu-ți să facem amîndoi cîte o recomandare de la fiecare editură (opțiunile mele vor fi între paranteze).

Crime Scene Press: Jean-Cristophe Grange – „Rîuri de purpură” (eu aș merge pe al doilea volum al lui Ragnar Jonasson, „Orb în noapte”, plus plăcuta surpriză a unui nou volum, după ceva vreme, de V.T. Morogan); Crux: George Cornilă – „Diluvium” (aici sîntem de acord, și eu tot pe Cornilă îl aștept); Herg Benet: J.H. Rosny-Aîne – „Moartea pămîntului” (aș alege „Stele și gheață”, de Alexandru Lamba, chiar dacă e mai pentru adolescenți); Litera: Emily Gunnis – „Fetița din scrisoare” (eu aș miza pe un volum de povestiri publicat în CPT, „Păsări în gură”, de Samanta Schweblin); Nemira: Stephen King – „Străinul” (prima carte de la Nemira pe care aș pune mîna este „Cîteva feluri de a dispărea”, de Flavius Ardelean, apărută în colecția n’Autor); Paladin: Sofia Samatar – „Un străin în Olondria” (într-adevăr, cartea Sofiei Samatar este și alegerea mea, pentru că o aștept de foarte mult timp și, nu în ultimul rînd, pentriu că este tradusă de Alexandra Fusoi); Trei: David Lagercrantz – „Fata care trebuia să moară” (absolut! cum zic suedezii, n-am cum să pun altfel problema, Lagercrantz este, cu ultimul roman din seria Millennium); Tritonic: Daniel Timariu – „Tenebre. Miercuri” („Experimentul Păpușa”, de Dănuț Ungureanu, ar putea fi o altă variantă de Tritonic No. 1); RAO: John Grisham – „Ziua răzbunării” (din păcate, aici te las singur; mi-ar fi plăcut ca RAO să scoată următorul roman din seria lui Erik Axl Sund, așa că mai vorbim atunci); Corint/Leda Edge: Daniel O’Malley – „Nume de cod: Tura” (aș opta pentru „Maestrul minciunii”, de Nicholas Searle); Humanitas: Colson Whitehead – „Intuiționista” („Cartea întîmplărilor. Mistere, ciudățenii, uimiri”, o antologie coordonată de Tatiana Niculescu, cu texte de Ana Bladiana, Mircea Cărtărescu, Marius Chivu, Ioana Niculae, Andreea Răsuceanu și alții; sînt tare curios ce este); Polirom: H.P. Lovecraft – „Chemarea lui Cthulhu și alte povestiri” (eu aleg „Mecanopolis. Aventurile lui Oliver Rock în lumea de sub camion”, de Flavius Ardelean, cu ilustrații de Ecaterina G., de la Polirom Junior); Paralela 45: Harlan Coben – „Șase ani” (eu știu ceva și mai și: „O maree înaltă”, de Cilla și Rolf Börjlind, primul din seria de romane după care s-a făcut serialul suedez „Springfloden” sau „Springtide”, pe englezește).

– Or fi scurte conversațiile, cum ziceam, dar nu pot încheia totuși fără să te întreb: traducătorul Liviu Szoke are ceva nou la Gaudeamus?

În principiu, încă n-am primit confirmarea, ar trebui să apară la Crime Scene Press un roman de Lilja Sigurdardottir, „Lațul”, prima parte a trilogiei „Reykavik Noir”, pe care l-am tradus în această toamnă.

– Păi, cam asta ar fi. Mulțumesc frumos și ne vedem la tîrg.

Mulțumesc mult și eu!