„Nimeni nu mi se pare mai nefericit decât cel care nu s-a confruntat niciodată cu vreo împrejurare potrivnică”

Literomania vă propune „Pastila de înțelepciune”, o rubrică săptămânală realizată în colaborare cu Editura Seneca – o editură care, prin titlurile sale, a reușit să readucă în atenția cititorilor filozofia stoică și principiile de bază ale acesteia. În fiecare număr al Literomaniei veți găsi, prin urmare, citate – mici „pastile” de înțelepciune – care să vă ghideze și să vă dea mai mult curaj de-a lungul unei săptămâni. În acest număr, vă propunem un fragment din „M-ai întrebat de ce. Despre providență. Despre fermitatea înțeleptului” de Lucius Annaeus Seneca (traducere din limba latină de Ioana Costa, Vichi-Eugenia Dumitru şi Ştefania Ferchedău, ilustrații de Sașa Staicu, Editura Seneca, 2014).

*

Între multele vorbe strălucite ale prietenului nostru Demetrius se află şi aceasta, pe care am auzit-o de curând (îmi răsună încă şi acum în urechi): „Nimeni nu mi se pare mai nefericit decât cel care nu s-a confruntat niciodată cu vreo împrejurare potrivnică.” Căci acest om nu a avut ocazia să se pună la încercare. Deşi toate s-au revărsat spre el aşa cum şi le-a dorit, ba chiar înainte să le dorească, totuşi zeii au dat o sentinţă rea în cazul lui. El a fost considerat nedemn să înfrângă vreodată soarta, care în faţa celor foarte laşi se dă înapoi, de parcă ar spune: „De ce să mi-l aleg pe acesta drept adversar? Va lăsa jos armele pe dată; împotriva lui nu va fi nevoie de toată puterea mea: o ameninţare uşoară îl va izgoni. Nu este în stare să-mi susţină privirea. Mai bine să caut primprejur un altul cu care să pot porni o luptă: îmi este ruşine să mă măsor cu un om pregătit să se dea bătut.“