Cartea săptămânii Cronici Nr. 29

„Angelus” sau despre buclucurile produse de apariția a trei îngeri




Într-o zi oarecare, într-o Metropolă oarecare, trei îngeri pică, la propriu, din cer. Prezența lor nu trece, desigur, neobservată de populație și de autoritățile locale, căci îngerii noștri nu sunt deloc discreți. Fac tot felul de minuni – vindecări, învieri –, ceea ce stârnește o adevărată isterie în jurul lor. Iată pe scurt subiectul romanului Angelus de Ruxandra Cesereanu, apărut în 2010 la Editura Humanitas. În 2015, la Lavender Ink, a fost publicată ediția în engleză, în traducerea lui Alistair Ian Blyth.

Romanul Ruxandrei Cesereanu trimite, în mod evident, cred eu, la cel puțin două romane cunoscute: Frații Karamazov de Dostoievski și Maestrul și Margarita de Bulgakov. În primul caz, am în vedere povestea Marelui Inchizitor, spusă de Ivan Karamazov, în care revenirea neașteptată a lui Iisus pe Pământ îi pune în dificultate pe inchizitorii Spaniei secolului al XVI-lea. La fel, îngerii picați în Metropolă pun în dificultate autoritățile, care nu știu ce să facă cu ei. În cel de al doilea caz, avem trupa de drăcușori bulgakovieni (Woland, Behemot, Koroviev, Azazello), care, prin isprăvile ei, agită întreaga Moscovă. În romanul Ruxandrei, trioul angelic tulbură, la rându-i, liniștea Metropolei, dar nu prin năzbâtii diavolești. De observat că îngerii își cam fac de cap și prin texte ceva mai recente, și aici mă refer la romane ca, de pildă, Dulce companie al Laurei Restrop.

Cei trei îngeri ai Ruxandrei Cesereanu, desprinși din Icoana Sfintei Treimi a lui Rubliov și azvârliți în Metropolă, capitala unei Patrii, par, la o primă vedere, niște tineri destul de moderni. Pe lângă o tunică albastră, obiect vestimentar furat din iconografia rublioviană, ei poartă blugi. Sunt tăcuți și împrăștie „o mireasmă de tămâie roșcată cu gust de zahăr carmelizat”. Uneori reușesc să vindece, dar numai anumite boli sau deficiențe, și nu în totalitate. Pot învia morți, dar nu pot păcăli moartea.

Cum au fost ei remarcați? Păi, simplu. Au căzut, asemenea unor „păsări fără aripi”, prin diferite locuri ale Metropolei, de unde au fost ridicați și anchetați apoi de organele de Securitate ale Patriei. Apariția acestor ciudați vizitatori stârnește un adevărat haos. Sunt bănuiți că ar fi spioni, îngeri ai Apocalipsei (deși erau trei și nu patru) sau îngeri pur și simplu. Discursuri ale Președintelui și ale oponentului politic al acestuia (Lider Maximo) înflăcărează simțurile religioase și patriotice ale locuitorilor Metropolei, transformând îngerii într-o „afacere patriotică”. Personaje stranii ale Metropolei își țes diferite planuri, visuri în jurul celor trei vizitatori.

Ajuns aici, m-aș opri la câteva dintre aceste personaje excentrice. Încep cu Pitica, patroana unei fabrici de jucării, care este obsedată de dorința de a găsi forma și materialele potrivite pentru confecționarea unor păpuși inspirate de cei trei îngeri căzuți (Pitica a hotărât, în cele din urmă, ca păpușile cu pricina să fie fără aripi și din cauciuc, pentru a fi elastice, iar în burta lor să fie plasată o înregistrare care să imite fâlfâitul aripilor îngerești). Un alt personaj interesant este ciocolatierul, care tânjește după un soi de ciocolată numită – deja! – Angelus, himeră inspirată de aceiași străini misterioși. Vânătorul de umbre nu poate fi, nici el, exclus din această enumerare –un colecționar excentric de umbre, care, de când cu apariția celor trei, este măcinat de dorința de a deține și umbre de îngeri. Și, în fine, îl avem și pe Clonator, cel care crede că, prin clonarea îngerilor, omul ar ajunge și mai aproape de Dumnezeu.

Nu aș putea, însă, termina această prezentare fără a preciza că, în Metropolă, lumile interferează bine-mersi. La ordinele Satanei, un drăcușor se fâțâie de zor prin capitala Patriei, cercetând gândurile provocate de strania apariție a celor trei străini misterioși, având misiunea de a afla dacă aceștia sunt sau nu îngeri. Dacă avem o lume infernală, atunci neapărat nu trebuie să lipsească o lume celestă, reprezentată aici de un Dumnezeu somnoros, care îi visează pe toți îngerii biblici, numai pe cei trei azvârliți pe Pământ – nu. De fapt, trezindu-se, nu își amintește să fi trimis vreun înger pe Pământ, așa că nici El nu știe exact ce e cu cei trei străini. Dacă Cel Atotputernic nu știe nimic în această privință, muritorii nici atât. Oameni ai Bisericii, Atotștiutorul și Atotînțelegătorul nu dau, nici ei, de capăt acestei situații încâlcite, ajungând la o concluzie totuși plină de profunzime: „Condiția umană este o enigmă mai mare decât condiția îngerească…”. Ei, asta ar cam explica totul, cel puțin în cazul oamenilor! Că tot am pomenit de lumile infernală și celestă, ar trebui să spun că, deși par niște lumi posibile, niște fantasme, sunt la fel de reale ca lumea concretă în care ne trăim viețile efemere. Dar Ruxandra Cesereanu face referire și la o altă lume posibilă, cea virtuală, lumea internauților. Și aici intră în scenă Mesmeea Cuttita, eul internautic al Ruxandrei Cesereanu. Iar problema celor trei străini pare a-și afla rezolvarea tocmai în această lume virtuală. În fine, situația se complică în partea a doua a romanului, unde îngerii, asemenea eroilor bulgakovieni, par a fi cauza unor conflicte, deranjând ordinea acestei lumi (în speță, ordinea Metropolei). Dar las cititorului plăcerea de a descoperi ce se va întâmpla, în cele din urmă, cu misterioșii străini.

Angelus, romanul Ruxandrei Cesereanu, are foarte multe în comun cu romanele-parabolă ale portughezului Saramago. Este, în fapt, un roman-parabolă, un text în care autorul atotputernic se joacă cu sminteala omenească și divină. Este o proză în care regăsim bucăți, fărâme din Tarkovski, din Bulgakov, din Saramago, din Süskind, dar și fragmente din textele unor misterioase personaje internaute, ca, de pildă, Teodosiu V, un autor de poeme cu și despre îngeri din care Ruxandra Cesereanu citează la un moment dat. Voi încheia această prezentare cu un fragment în care am găsit, cred eu, justificarea acestui roman-parabolă: „Așa cum există o glandă a morții, chiar dacă ea nu a fost identificată exact, există undeva, cu siguranță, și o glandă a producerii de lumi compensatorii, care glandă acționează tocmai ca făptura omenească să uite de moarte, deși aceasta din urmă nu poate fi anulată… Povestea aceasta este, parțial, despre niște hominizi care încă mai cred în îngeri, deși aceștia din urmă au venit fără să fi fost chemați și fără să fi fost așteptați. Ba chiar au căzut din înalt îngerii aceștia cu părul prins în coadă, înșurubându-se mai apoi în ochii văzătorilor lor. La un singur lucru nu ne-am gândit, totuși: dacă există o glandă a îngerilor și chiar o glandă a lui Dumnezeu? A producerii lor, vrem să spunem, a zămislirii lor”.

În foto: Ruxandra Cesereanu (fotografie de Adrian Emil Rus)

Ruxandra Cesereanu, Angelus, Editura Humanitas, București, 2010, 268 p.

Prima pagină Rubrici Cartea săptămânii „Angelus” sau despre buclucurile produse de apariția a trei îngeri

Susține jurnalismul cultural independent

Dacă îți place Literomania, donează pentru a contribui la continuarea proiectului nostru. Îți mulțumim!

Calin-Andrei-Mihailescu-literomania-381-382

Călin-Andrei Mihăilescu: „Am dăruit adesea «Fuga în sud» de Sławomir Mrożek și «Infinite Jest» de David Foster Wallace”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...

Raul Popescu: „În fiecare an, recitesc maniacal «Ghepardul» de Lampedusa”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...

„Insula de apoi” (fragment) de Vlad Zografi

Vă prezentăm mai jos un fragment în avanpremieră din romanul Insula de apoi de Vlad Zografi, apărut recent la Editura ...

„Vizite neanunțate” (fragment) de Iulian Popa

Vă oferim mai jos un fragment în avanpremieră din volumul de proză scurtă Vizite neanunțate de Iulian Popa, apărut recent ...

„Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase” (fragment) de Agnes Arnold-Forster

Vă propunem un fragment în avanpremieră din volumul Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase de Agnes Arnold-Forster, în traducerea Mirelei Mircea, ...

„Îndoiala. O explorare în psihologie” (fragment) de Geoffrey Beatie

Vă propunem un fragment în avanpremieră din volumul Îndoiala. O explorare în psihologie de Geoffrey Beatie, în traducerea lui Vlad ...

O lume în schimbare…

Preocupată de pericolul reprezentat de efectele dramatice ale schimbărilor climatice și, în egală măsură, de evaluarea, din perspective inedite, a ...
Jean-Christophe-Bailly-literomania-381-382

„Panta animală” de Jean-Christophe Bailly

Începând cu Literomania nr. 369-370, Dominique Ilea ne-a pregătit un nou ciclu – secvențe ori capitole foarte scurte de cărți – numit „Magie ...
philippe-delerm-literomania-380

„A te cufunda în caleidoscoape” de Philippe Delerm

Începând cu Literomania nr. 369-370, Dominique Ilea ne-a pregătit un nou ciclu – secvențe ori capitole foarte scurte de cărți – numit „Magie ...
acolo_unde_canta_racii_literomania-english

When the Crawdads Start Singing…

In the summer of 2018, an unusual debut novel was published in the United States. It was signed by Delia ...
alina-gherasim-literomania-378-379

Alina Gherasim: „Amos Oz și Haruki Murakami sunt doi autori pe care-i citesc cu mare atenție”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...
bogdan-pertache-literomania-378-379

Bogdan Perțache: „Piesele lui Shakespeare mi-au deschis ochii către lumea renascentistă și sufletul către teatru”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...
lautreamont-literomania-378-379

„Cânturile lui Maldoror” (fragment) de Lautréamont

Începând cu Literomania nr. 369-370, Dominique Ilea ne-a pregătit un nou ciclu – secvențe ori capitole foarte scurte de cărți – numit „Magie ...

Călătorind prin literatură

 În „The Death of Sir Walter Ralegh” (1975), text considerat adesea de critică mai mult un poem în proză decât ...
Ioana-Vacarescu-Literomania

Ioana Văcărescu: „Am avut o mare pasiune pentru «David Copperfield» în copilărie”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...
adrian-lesenciuc-literomania

Adrian Lesenciuc: „Cel mai mult m-a influențat «Cartea de nisip» a lui Borges, în care am găsit infinitul”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...

Despre autor

Raul Popescu

Raul Popescu s-a născut în 1981, la Brașov. În 2017, a publicat volumul „Ioan Petru Culianu. Ipostazele unui eretic” (Editura Eikon, București), volum nominalizat la Premiile Observator cultural 2018, la secțiunea „Debut”. În 2019, a coordonat, alături de Adina Dinițoiu, volumul „Nume de cod: Flash fiction. Antologie Literomania de proză scurtă” (Editura Paralela 45, 2019). În 2022, a publicat, la Casa de Pariuri Literare, romanul „Și la început a fost întunericul”, roman nominalizat la cea de-a 37-a ediție a „Festival du premier roman de Chambéry”. De asemenea, a fost nominalizat la Concursul de dramaturgie UNITER „Cea mai bună piesă românească a anului 2016”, cu piesa „Ziua în care m-am hotărât să uit totul”. Din 2017 până în prezent, este editor coordonator, împreună cu Adina Dinițoiu, al platformei culturale online Literomania.

Scrie un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.