Era bine de fiecare dată cînd doctorul Laycsany vindea cîte un apartament de două camere domnului...
Mittelstadt
Acei minunați ani (XIV)
În curtea dintre cele două blocuri era linişte. La ea în bucătărie, mama Margasoiului îşi lipea...
Acei minunați ani (XIII)
Domnul Morcic Brigher era un om bătrân. Negru la faţă. Lucra la chioşcul de lângă cofetărie. Până...
Acei minunați ani (XII)
Îi ziceau Moş. Era ursuz. Locuia pe strada Gării din oraş. Gard în gard cu familia Bucurescu. Îl...
Acei minunați ani (XI)
Coşul de baschet era un cerc făcut din fier beton. Nea Arghire îl fixase de nucul bătrân, îl bătuse...
Acei minunați ani (X)
Cincisprezece iunie, zi de duminică, Margasoiu îmbrăcat de sărbătoare. Doamna învăţătoare Munteanu...
Acei minunați ani (IX)
vatelina curgea prin căptuşeala paltonului, câlţişori lunguieţi mirosind a umplutură de dormeză...
Acei minunați ani (VIII – a doua parte)
La sfârşitul clasei a-ntâia, doamna învăţătoare Munteanu i-a dat Margasoiului rolul câinelui...
Acei minunați ani (VIII – prima parte)
Margasoiului i-ar plăcea să aibă cheie personală la apartament. Se vede deschizând uşa la o oră...
Acei minunați ani (VII – a doua parte)
Nu fi trist, maiorule Virci, mi-am înghiţit limba, nene Mac, tată, nenicilor, preotule, aţi jucat...
Acei minunați ani (VII – prima parte)
Trei stânjeni, trei stânjenei… oare o fi mult? Dac-ar şti cât înseamnă un stânjen ar face o...
Acei minunați ani (VI – a doua parte)
Nea Vicente se spălase în vană. Îşi suflecase pantalonii. Îşi cufundase picioarele cu grijă, de...
Acei minunați ani (VI – prima parte)
Pe masa din camera mare, ţigara arde uitată pe buza scrumierei, o ia, inspiră adânc fumul...
Acei minunați ani (V)
Năduşitu (îşi scoate din buzunarul pantalonului două pietricele pe care le trece dintr-o mână în...
Acei minunați ani (IV)
IV Doamna învăţătoare Munteanu trecuse cu Fiatul de culoarea frăguţei pe lângă Margasoiu fără să...
Acei minunaţi ani (III)
După câte o noapte de nesomn, stând în bucătărie cu obrazul chinuit de durerea măselelor, lipit...
Acei minunaţi ani (II)
II În fiecare an, toamna împrăştie frunzele nucului prin curtea cartierului. După ce se gălbejesc...
Acei minunaţi ani (I)
Începând cu numărul 137 al Literomaniei, vom publica în foileton un roman inedit semnat de Marian...