Probabil că deja a auzit multă lume despre hotelul din Cluj, noua monstruozitate aruncată pe o stradă, fără nici cea mai mică încercare de gust sau stil. Și omul se întreabă: oare frumosul va fi victima banilor?
Banii sunt importanți, capitalismul acesta foarte rapace și neîngrădit în care trăim. Hotelurile pompoase ridicate te miri unde sunt și ele simbolurile acestei orînduiri sociale, printre altele, firește. Se vede cu ochiul liber că unui îmbogățit peste noapte îi poți vorbi mult și bine despre urșii polari care sînt în pericol sau despre oamenii nenorociți care supraviețuiesc de la o zi la alta. Tot așa, poți să-i vorbești cît vrei despre cum strică un „sicriu” ca ăsta chipul orașului în care trăiești.
Hotelul nu e frumos nici „singur”, adică dacă facem abstracție de anturajul în care e azvîrlit: pe strada Avram Iancu, fostă Petőfi, ascunzînd o parte din zidul cetății medievale. Dar nu e frumos nici pentru că gazdele orașului nu s-au gîndit la faptul că acest dinozaur va face parte din aspectul unei străzi.
Și aici e esența problemei. Comunismul și-a arătat fața sumbră: pentru el, totul era la fel de ponosit, șters, livid; orașul era al tuturor, deci al nimănui. Capitalismul ne-a învățat și ne învață în continuare că orașul e al acelora care au bani și umplu străzile de mașini de care nu poți circula și de hoteluri care strică ambianța. Frumosul arhitectural n-a contat și nu contează nici acum, cu toate că din motive diferite.
Scrie un comentariu