La Editura Tracus Arte, a apărut volumul „Commentarius perpetuus (parabole)” de Mircea Ivănescu și Rodica Braga.
Ivănescu și Mircea Braga (căruia îi solicita subiecte de poeme), mai apoi între Mircea Ivănescu și Rodica Braga, prinsă la rândul ei în mișcarea de pendul a „parabolelor”. Readucem astfel în atenția publicului laboratorul de creație al unui experiment poetic aparte, care abia acum poate fi înțeles în întreaga lui amploare și profunzime. Aceasta deoarece nu atât experimentul tehnic este esențial, cât schimbul de meditații existențiale în replică, un adevărat symposion (uneori abisal) între două făpturi umane și între doi poeți intelectuali.”
Mircea Ivănescu (26 martie 1931, București – 21 iulie 2011, Sibiu) a fost un scriitor, poet și traducător român. A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie (secția franceză) a Universității din București. A fost, pe rând, redactor la Agerpres, la revista „Lumea”, la Editura pentru Literatură Universală și la revista „Transilvania” din Sibiu. A debutat în 1968 cu „Versuri”, Editura pentru Literatură, continuând cu volumele „Poesii”, Cartea Românească, 1970; „Poeme”, Editura Eminescu, 1970; „Alte versuri”, Editura Eminescu, 1972; „Alte poeme”, Albatros, 1973; „Poem”, Cartea Românească, 1973; „Amintiri” de Mircea Ivănescu, Florin Pucă și Leonid Dimov, Cartea Românească, 1973; „Alte poesii”, Dacia, 1976; „Poesii nouă”, Dacia, 1982; „Poeme nouă”, Cartea Românească, 1983; „Alte poeme nouă”, Cartea Românească, 1986; „Commentarius perpetuus” (în colaborare cu Rodica Braga), Dacia, 1986; „Versuri vechi, nouă”, Editura Eminescu, 1988; Poeme vechi, nouă, Cartea Românească, 1989; Versuri, Editura Eminescu, 1996; Poezii, Editura Vitruviu, 1997; „Poesii vechi și nouă”, antologie, Minerva, 1999; „Aceleași versuri”, Dacia, 2002; „Commentarius perpetuus 2” (în colaborare cu Rodica Braga), Editura Imago, Sibiu, 2003; „lines poems poetry”, antologie, University of Plymouth Press, 2009; „Poesii alese”, Editura Știința, Chișinău, 2009; „Versuri”,
antologie, Humanitas, 2014. De asemenea, a tradus opere de James Joyce, William Faulkner, Robert Musil, Jostein
Gaarder, F. Scott Fitzgerald și Franz Kafka.
Rodica Braga (28 iunie 1938, Alba-Iulia – 18 august 2022, Sibiu) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în anul 1960. A lucrat ca profesoară de limba și literatura română și bibliograf la Baia-Mare, iar din 1970, când s-a stabilit la Sibiu, s-a dedicat în întregime creației literare. A debutat editorial la Editura Cartea Românească în 1972, cu volumul de proză scurtă „Sângele alb al pietrelor”, urmat de romanul „Nisipul memoriei”, Dacia, 1978. A publicat volumele de versuri: „Commentarius perpetuus” (în colaborare cu Mircea Ivănescu), Dacia, 1986; „Neliniștea cuvintelor”, Imago, 1995; „A doua neliniște”, Imago, 1997; „Stacojiu, Imago”, 2000; „Visul bufniței”, Dacia, 2003; „Commentarius perpetuus 2” (în colaborare cu Mircea Ivănescu), „Imago”, 2003; „Făptura de raze”, Imago, 2007; „Senin ca-n ou”, Editura Vinea, 2009; „Umbra din cuvânt”, Junimea, 2013; „Picătura de arsenic”, Litera, 2015; „Timp în derivă”, Editura Contemporanul, 2016; „Ametist, Imago”, 2017; „Trupul de fum al zilei”, Editura Ideea Europeană, 2018; „Zgomotul liniștii”, Imago, 2019; „Sabie de lumină”, Editura Ideea Europeană, 2020; „Poeme în mi bemol”, Editura Limes, 2021; „Șoaptele toamnei”, Imago, 2021; „Azi-noapte, pământul a țipat la mine”, Limes, 2022. De asemenea, a publicat volume de proză (romane, povestiri).
Scrie un comentariu