„Cîntările-mi din suflet scrise/ – oricum, majoritatea lor –/ de ce n-aș zice cînd sînt zise:/ Maria este muza lor.” Jenő Heltai este un poet gen Ion Minulescu, ale cărui romanțe am învățat a le iubi în ultimii ani. Nu știu ce concepție lineară, care vorbește despre literatură ca despre o luptă neterminată și interminabilă, l-a situat pe acest excelent poet printre cei „minori” față de „marele” Alecsandri sau „marele” Coșbuc. Pot să gust poezia ambilor barzi, dar Minulescu e o atmosferă, o candelă în bătaia nopții sufletului. O candelă elegantă, cu rime parcă aruncate în voioșia melancolică ce m-a făcut prizonierul acestor doi mari poeţi urbani.
Poate asta e explicația. Heltai și Minulescu trăiesc la oraș, departe de rigiditatea, de regulile univoce ale satului, reguli care se abat și asupra iubirii, ținînd-o încătușată. Cei doi pari frivoli în comparație cu un Eminescu romantic și luceafăr, darămite cu un Coșbuc sau cu un Slavici monarhic.
Heltai e monarhic și el, dar un monarhic maghiar de origine evreiască, departe de ținuta eroic-bănuitoare a minoritarului înnăscut, plin de ironia unei nații prigonite peste tot în lume. Eu, care mă uit zilnic în oglinda rigidității, nu cred c-aș putea să-mi găsesc două suflete mai apropiate de mine decît Heltai și Minulescu. Am destui prieteni imaginari, dar puțini care au zîmbetul acela melancolic pe rime.
Călin-Andrei Mihăilescu: „Am dăruit adesea «Fuga în sud» de Sławomir Mrożek și «Infinite Jest» de David Foster Wallace”
Raul Popescu: „În fiecare an, recitesc maniacal «Ghepardul» de Lampedusa”
„Insula de apoi” (fragment) de Vlad Zografi
„Vizite neanunțate” (fragment) de Iulian Popa
„Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase” (fragment) de Agnes Arnold-Forster
„Îndoiala. O explorare în psihologie” (fragment) de Geoffrey Beatie
O lume în schimbare…
„Panta animală” de Jean-Christophe Bailly
„A te cufunda în caleidoscoape” de Philippe Delerm
When the Crawdads Start Singing…
Alina Gherasim: „Amos Oz și Haruki Murakami sunt doi autori pe care-i citesc cu mare atenție”
Bogdan Perțache: „Piesele lui Shakespeare mi-au deschis ochii către lumea renascentistă și sufletul către teatru”
„Cânturile lui Maldoror” (fragment) de Lautréamont
Călătorind prin literatură
Ioana Văcărescu: „Am avut o mare pasiune pentru «David Copperfield» în copilărie”
Adrian Lesenciuc: „Cel mai mult m-a influențat «Cartea de nisip» a lui Borges, în care am găsit infinitul”
Scrie un comentariu