În 2015, Radu Țuculescu a publicat, la Editura Biblioteca Revistei Familia, două antologii de literatură elvețiană de expresie germană. Prima este o antologie de proză, „America nu există (antologie de proză contemporană de expresie germană)”, iar a doua este o antologie de poezie, „De-a lungul străzii fluieră o mierlă (poezie elvețiană de expresie germană)”. Atât traducerea, cât și alegerea autorilor și a textelor apărute în cele două antologii îi aparțin lui Radu Țuculescu. În acest număr al Literomaniei, vă propunem poemul „Zürich Uto-Quai” de Rudolf Bussmann, poem publicat în antologia „De-a lungul străzii fluieră o mierlă (poezie elvețiană de expresie germană)”.
Zürich Uto-Quai
I
Lacul lasă cercuri gri-argintii
Să se iște în vânt sub verdele ce atârnă
Turiștii hrănesc Leica-urile înfometate.
Ambulanțele se-nvârt pe acolo
Rănile interne legate
Cu hamei și cânepă.
O lebădă are o tentativă de înec
Trupul ei prea greu pentru aer, pentru apă
Prea ușor pentru penajul ei
Poartă inscripția expiră la sfârșitul sezonului.
II
În păienjenișul copacilor
Cu ochii înroșiți soarele
Trage aer în piept.
Așa de rapid a devenit totul
Mă ridic și într-un alt an
Mă așez la loc.
Peste ape pășește noaptea
Se scufundă cu paltonul desfăcut
La mal onestitatea e ruptă în fâșii
De focul ca un baraj.
Vaporul pe care oameni însingurați îi așteaptă încă
A plecat.
III
Orașul se pierde, valuri legănate
Sub pleoapă. Lângă apă pare mai ușor
Să privești în ochiul sașiu al nimicului.
Simt mirosul iute al oamenilor
Silința arsă.
Lacul bate în sufletul meu
Până devine mai blând.
Proaspăt vopsiți pescărușii, cerul
Tratat contra ruginii. Vino eternitate!
Oamenii lenevesc pe bănci
Și copiii, risc remanent.
Pe cer un norișor își
Trage ciorapii otrăvitori, se învârte
De trei ori în cerc.
Rudolf Bussmann s-a născut la Olten. A făcut studii de germanistică, romanistică și istorie la Universitatea din Basel. A fost bursier la Paris și Berlin. Din 1987 trăiește la Basel ca scriitor liber profesionist. Este autor de romane, eseuri, îngrijitor de ediții, poet. Împreună cu Martin Zingg a editat, timp de peste cincisprezece ani, revista literară „drehpunkt”. Rudolf Bussmann este unul dintre cei mai publicați poeți elvețieni contemporani de expresie germană în revistele din România („Tribuna”, „Familia”, „Ateneu”, „Poesis”, „Calende” etc.). Cu toate că nu a publicat până în prezent decât un singur volum de poezie, critica îl consideră o voce distinctă, personală, un spirit cu un admirabil simț al limbii și de o neobosită curiozitate intelectuală. „Rareori – spune un comentator helvet – s-a întâmplat ca un poet să lase o asemenea amprentă lirică după ce a publicat primul său volum de versuri.” (Radu Țuculescu)
Călin-Andrei Mihăilescu: „Am dăruit adesea «Fuga în sud» de Sławomir Mrożek și «Infinite Jest» de David Foster Wallace”
Raul Popescu: „În fiecare an, recitesc maniacal «Ghepardul» de Lampedusa”
„Insula de apoi” (fragment) de Vlad Zografi
„Vizite neanunțate” (fragment) de Iulian Popa
„Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase” (fragment) de Agnes Arnold-Forster
„Îndoiala. O explorare în psihologie” (fragment) de Geoffrey Beatie
O lume în schimbare…
„Panta animală” de Jean-Christophe Bailly
„A te cufunda în caleidoscoape” de Philippe Delerm
When the Crawdads Start Singing…
Alina Gherasim: „Amos Oz și Haruki Murakami sunt doi autori pe care-i citesc cu mare atenție”
Bogdan Perțache: „Piesele lui Shakespeare mi-au deschis ochii către lumea renascentistă și sufletul către teatru”
„Cânturile lui Maldoror” (fragment) de Lautréamont
Călătorind prin literatură
Ioana Văcărescu: „Am avut o mare pasiune pentru «David Copperfield» în copilărie”
Adrian Lesenciuc: „Cel mai mult m-a influențat «Cartea de nisip» a lui Borges, în care am găsit infinitul”
Scrie un comentariu