Nr. 64 Plicul lui Pașadia

O bibliografie profesionistă




Tímea Berki este un istoric literar foarte bine pregătit, principalul ei domeniu de cercetare fiind relațiile româno-maghiare. A scris, între altele, despre Grigore Moldovan/Moldován Gergely, despre receptarea timpurie a lui Mihai Eminescu, și a consacrat o carte întreagă „Relațiilor interculturale româno-maghiare din jumătatea a doua a sec. al XIX-lea. Cadru de istorie a intelectualității” (titlul original: „Magyar-román kulturális kapcsolatok a 19. század második felében. Értelmiségtörténeti keret”, Erdélyi Múzeum-Egyesület, Kvár 2012).

Acum, a scos un nou volum cu titlul „A román irodalom magyar bibliográfiája – 1970-1980. Bibliografia maghiară a literaturii române”,  Erdélyi Múzeum-Egyesület, Kvár 2017. Acest volum bilingv ne edifică în legătură cu natura duplicitară sau antitetică a dictaturii comuniste. În timp ce lucrurile erau cum erau, relațiile interculturale vizavi de care azi se face atîta caz se pare că fuseseră mult mai vii și mai dinamice. Bunăoară, dacă ne uităm la această bibliografie făcută cu atîta smerenie și migală, dacă răsfoim paginile ei, nu prea găsim scriitor sau poet important sau chiar mai puțin important care să nu figureze aici cu traduceri. Lui Arghezi, îi apar două volume: „Ochii maicii domnului” și „Poezii alese” (1972, respectiv 1980); lui Blaga, „Aforisme, eseuri, studii” (1978) și „Poezii” (1979); Ana Blandiana figurează cu volumul „Clepsidra. 50 de poeme” (1971); Eminescu, cu ediția trilingvă a „Luceafărului” (1972), cu „Poezii” (1974) și „Sărmanul Dionis” (1975) etc. Toate, în cele mai bune traduceri cu putință (Blandiana e tradusă de Gizella Hervay, una dintre marile poete maghiare din Transilvania; volumul ei este primul din colecția „Román költők” – „Poeți români” a Editurii Kriterion).

La proză, lucrurile stau tot atît de bine: de la Eliade la Sadoveanu și de la Eugen Barbu la Camil Petrescu, toți marii prozatori sînt aici (lui Camil, cele două mari romane îi apar chiar în perioada amintită!) Și să ne înțelegem: am subliniat doar volumele – numeroase sînt și aparițiile în periodice.

Toate acestea, bineînțeles, nu sînt de mirare. Statul finanțează și cenzurează totul, dar în pofida cenzurii, apar în maghiară volumele lui D. R. Popescu și Augustin Buzura, ale lui Ioan Alexandru și Maria Banuș. Editura Kriterion are și o colecție intitulată „Román írók” („Scriitori români”) – romanele camilpetresciene apar aici, iar volumul lui Constantin Țoiu, „Galeria cu viță sălbatică” (1980) este bestseller în perioada aceea, cu 25.000 de exemplare scoase.

Merită să-i menționăm măcar pe unii dintre traducătorii care și-au consumat energii uriașe pentru a traduce volumele respective: Ágnes Békési, Paul Drumaru, Sándor Fodor, Sándor Kányádi, László Király, László Lőrinczi, János Székely, Domokos Szilágyi etc.

În același timp, putem afla că „Editura Európa comunică ce dorește și Kriterion realizează, selectează și comandă traducerile” (p. 34) – o informație adusă la cunoștința lui Tímea Berki de Gyula Dávid, redactorul Editurii Kriterion mai bine de două decenii. Exportul literaturii române este, deci, înfăptuit de relația interculturală dintre țările din „blocul sovietic”. O altă problemă este cît de adîncă a fost înrădăcinarea unei culturi în mentalitatea celeilalte – faptele, însă, rămîn.

De ce prelucrează bibliografia perioada semnalată? Pentru că, aflăm din „Introducere”, „în anii ’60 ai secolului trecut, Sámuel Domokos a publicat două volume cu date bibliografice care atestă începuturile și dezvoltarea istoriei relației dintre literatura maghiară și română, din anul 1831 pînă în 1970” (p. 23). Avem, deci, un nou deceniu datorită lui Tímea Berki.

Volumul ei are patru secțiuni. După partea în care putem citi „Prefața” semnată de Ioana Bican și „Introducerea” lui Tímea Berki, precum și „Îndreptarul”, urmează secțiunile despre „Literatura populară”, despre „Literatură, istoria contactelor literare”, după care aflăm numele editurilor și avem un „Indice de nume”. Toate secțiunile sînt cît se poate de profesionist realizate de autoarea volumului.

Alături de valoarea științifică incontestabilă a istoricului literar Tímea Berki și a înaintașilor săi (Sámuel Domokos, Gyula Dávid, Károly Engel etc.), rămîne valoarea donquijotescă a cărții, dacă pot să mă exprim astfel. Într-o Europă care devine tot mai mult a închiderii regionale, în detrimentul deschiderii panregionale, demersul ei merită din plin aprecierea noastră, a tuturor celor care ne încăpățînăm să credem în iluzii.

Prima pagină Rubrici Plicul lui Pașadia O bibliografie profesionistă

Susține jurnalismul cultural independent

Dacă îți place Literomania, donează pentru a contribui la continuarea proiectului nostru. Îți mulțumim!

Calin-Andrei-Mihailescu-literomania-381-382

Călin-Andrei Mihăilescu: „Am dăruit adesea «Fuga în sud» de Sławomir Mrożek și «Infinite Jest» de David Foster Wallace”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...

Raul Popescu: „În fiecare an, recitesc maniacal «Ghepardul» de Lampedusa”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...

„Insula de apoi” (fragment) de Vlad Zografi

Vă prezentăm mai jos un fragment în avanpremieră din romanul Insula de apoi de Vlad Zografi, apărut recent la Editura ...

„Vizite neanunțate” (fragment) de Iulian Popa

Vă oferim mai jos un fragment în avanpremieră din volumul de proză scurtă Vizite neanunțate de Iulian Popa, apărut recent ...

„Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase” (fragment) de Agnes Arnold-Forster

Vă propunem un fragment în avanpremieră din volumul Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase de Agnes Arnold-Forster, în traducerea Mirelei Mircea, ...

„Îndoiala. O explorare în psihologie” (fragment) de Geoffrey Beatie

Vă propunem un fragment în avanpremieră din volumul Îndoiala. O explorare în psihologie de Geoffrey Beatie, în traducerea lui Vlad ...

O lume în schimbare…

Preocupată de pericolul reprezentat de efectele dramatice ale schimbărilor climatice și, în egală măsură, de evaluarea, din perspective inedite, a ...
Jean-Christophe-Bailly-literomania-381-382

„Panta animală” de Jean-Christophe Bailly

Începând cu Literomania nr. 369-370, Dominique Ilea ne-a pregătit un nou ciclu – secvențe ori capitole foarte scurte de cărți – numit „Magie ...
philippe-delerm-literomania-380

„A te cufunda în caleidoscoape” de Philippe Delerm

Începând cu Literomania nr. 369-370, Dominique Ilea ne-a pregătit un nou ciclu – secvențe ori capitole foarte scurte de cărți – numit „Magie ...
acolo_unde_canta_racii_literomania-english

When the Crawdads Start Singing…

In the summer of 2018, an unusual debut novel was published in the United States. It was signed by Delia ...
alina-gherasim-literomania-378-379

Alina Gherasim: „Amos Oz și Haruki Murakami sunt doi autori pe care-i citesc cu mare atenție”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...
bogdan-pertache-literomania-378-379

Bogdan Perțache: „Piesele lui Shakespeare mi-au deschis ochii către lumea renascentistă și sufletul către teatru”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...
lautreamont-literomania-378-379

„Cânturile lui Maldoror” (fragment) de Lautréamont

Începând cu Literomania nr. 369-370, Dominique Ilea ne-a pregătit un nou ciclu – secvențe ori capitole foarte scurte de cărți – numit „Magie ...

Călătorind prin literatură

 În „The Death of Sir Walter Ralegh” (1975), text considerat adesea de critică mai mult un poem în proză decât ...
Ioana-Vacarescu-Literomania

Ioana Văcărescu: „Am avut o mare pasiune pentru «David Copperfield» în copilărie”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...
adrian-lesenciuc-literomania

Adrian Lesenciuc: „Cel mai mult m-a influențat «Cartea de nisip» a lui Borges, în care am găsit infinitul”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...

Despre autor

Péter Demény

Péter Demény (n. Cluj, 1972): scriitor, publicist, traducător, profesor la Facultatea de Litere a UBB Cluj. A tradus „Cartea de la Metopolis” a lui Ștefan Bănulescu și „Povestirea Țiganiadei” de Traian Ștef. De asemenea, a mai tradus și două romane de Daniel Bănulescu: „Te pup în fund, conducător iubit!” și „Diavolul vînează inima ta”. E redactorul revistei literare „Látó”. Volume: „Ikarosz imája” („Rugăciunea lui Icar”) – versuri, 1994; „Bolyongás” („Rătăcire”) – versuri, 1997; „A menyét lábnyoma” („Pe urmele nevăstuicii”) – studii, eseuri, recenzii, 2003; „Meghívó minden keddre” („Invitaţie pe fiecare marţi”) – publicistică literară, 2004; „Visszaforgatás” („Reluare”) – roman, 2006; „A fél flakon” („Flaconul golit pe jumătate”) – versuri, 2007; „Ágóbágó naplója” („Jurnalul fetiţei mele”) – versuri pentru copii, 2009, „Ghidul ipocriților” - eseuri (Polirom, 2013), „Kolindárium” (2015), „Lélekkabát” („Paltonul sufletului”- idem), „Apamozsár” („Măcinatul tatălui” - eseu, 2016), „Portrévázlatok” (schițe și portrete - idem), „Sünödi és a trallalla” („Ariciul lunatic” - povestioare, idem). Eseuri, articole şi versuri în româneşte în „Observator cultural”, „22”, „Bucureştiul cultural”, „Ziarul de duminică”, „Liternet”, „Apostrof”, „Teatrul azi”, „Corso”.

Scrie un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.