Oglinda

Oglinda

Pierdut în gânduri, un om își confunda oglinda mare din camera de zi cu ușa transparentă de sticlă situată alături și, până a-și da seama de regretabila sa greșeală, incredibilul se produsese deja: se regăsi dintr-odată înăuntrul oglinzii ca într-o perfidă capcană. Derutat, făcu stânga-mprejur voind să părăsească oglinda, dar se izbi de suprafaţa acesteia ca de un perete, trezindu-se cu un cucui pe frunte.

-Ce chestie! exclamă uluit, apoi se așeză pe un scaun privindu-și camera.

Mai târziu, când nevasta se întoarse de la lucru și aruncă o privire spre oglindă, rămase ca la dentist căci, în loc să se vadă pe ea însăși, își zări soțul stând pe un scaun si privind-o complet derutat. Speriată, femeia aruncă o privire în spatele ei, dar în spatele ei nu era nimeni.

-Ce glumă proastă mai e și asta? se întrebă femeia ușor supărată și, cu un gest nervos, își înlătură o buclă rebelă de pe frunte.

-Asta nu-i glumă, spuse bărbatul și se ridică, încercând să se apropie de ea, dar își turti nasul de suprafața oglinzii.

-Mă crezi acum? întrebă el. Habar nu am ce se întâmplă, dar nu mai pot ieși de aici.

-Vai, Doamne! exclamă femeia. Să chem poliția?

-Poliția? Și ce să facă poliția? zise bărbatul.

-Sau pompierii.

-Si ce să facă pompierii?

-Nu știu nici eu, spuse femeia. Dar ce-ar fi să sparg oglinda?

-În niciun caz! strigă bărbatul alarmat. Mă fac și eu cioburi.

-Asta cam așa-i, răspunse femeia, dar nu-i mai veni nicio altă idee.

Și când, mai târziu, bărbatului i se făcu foame, ea puse un pachet de unt, două ouă, pâine și sare în fața oglinzii. Iar bărbatul își făcu omleta pe aragazul reflectat în oglindă și o mâncă mestecând încet și îngândurat.

Iar când se făcu noapte, femeia, opintindu-se din răsputeri, trase patul din dormitor în faţa oglinzii.

-Sunt moartă de oboseală și aș vrea acum să mă culc, spuse ea, sfătuindu-și soțul să facă la fel. Apoi așteptă până ce el se întinse în pat și stinse lumina.

-Noapte bună, spuse ea. Când să te scol mâine?

Dar nu primi niciun răspuns. În oglindă era acum beznă, iar bărbatul dispăruse de parcă n-ar fi fost.

Surpriza

– Nu pot să cred! Azi e ziua mea, și tu nu mi-ai făcut nicio surpriză! spuse bărbatul.

-Și cum aș putea să te surprind? întrebă femeia.

-Dăruiește-mi, de pildă, o mașină mișto!

Drept care femeia merse la bancă, ridică treizeci de mii de euro și îi cumpără bărbatului o mașină mișto.

-Asta nu mai e deloc surpriză. Căci a fost ideea mea, spuse bărbatul.

Așa că femeia coborî în pivniță, luă un topor și făcu mașina bucăți-bucățele. Acum bărbatul fu foarte surprins.