Începând cu acest număr, Literomania vă propune rubrica „Primite la redacție”, în care vom publica diverse materiale – proză, poezie și cronică literară – primite de la cititorii noștri, poate, cine știe?, viitori scriitori. Textele destinate publicării sunt alese de Adina Dinițoiu și Raul Popescu, editorii platformei Literomania, iar criteriul unic este calitatea acestora. Adresa de mail pe care ne puteți contacta este literomania2017@gmail.com.
În acest număr al Literomaniei vă propunem un grupaj de poeme semnate de Miruna Romanciuc.
1.
important e să decojești încordările dintre omoplați
ca pe niște portocale
pune-le în blender și dă totul
shot
urlă cu zâmbetul tău la tot ce îți face rău
și nu-ți cere scuze
important e să-ți așezi noaptea pe piept
ca pe un nou-născut
hrănește-l cu numele tău
cheamă-i sângele negru
în corpul tău și vezi dacă
trăiește și vezi dacă
trăiești
2.
ianuarie și nimic ce trebuie demonstrat
apropierea e un bol spart cioburile
intră în sânge și nu mai ies
mâinile noastre sunt o natură moartă
de pe care nicio distragere nu spală
eșecul. contactul vizual instabil ca un copil
după divorțul părinților
și plânsul așezat pe gene cu grijă
beau timpul în ritmul meu dintr-o coajă
de portocală
și nu mă aștept la nimic
mă aranjez cel mai mult în zilele
când se întunecă mai repede
în privire
deși am apă caldă
deși am mâncare
deși nu e război
deși părinții mei sunt
încă în viața asta care
mi se deschide în piele
toti acești indici cu care să-mi leg corpul
lângă ideile standard despre fericire și să
arăt ridicol cu tristețea mea
3.
căldura e umană doar când frigul plesnește în piele
și preferi să-ți înnozi degetele
cu degetele mele
în loc să-ți pui mâinile în buzunar
altfel, căldura e un pesticid
cu care stropești la întâmplare, dar
nimic nu e la întâmplare aici
numai timpul izbit de corpurile noastre ca niște cuvinte
între care nu există spațiu
pentru că nu trebuie să înțeleagă
nimeni altcineva
nimic nu e la întâmplare, în afară
de liniștea sărată ca un produs de patiserie
când privim marea și lumina se încheagă la marginea ochilor
privirea de hârtie tăiată greșit cine
știe când, pe care albastrul urcă prin
capilaritate și rămâne în echilibru
mereu în echilibru
umbrele noastre își înghit marginile
când tu mă apropii cu mâinile
ești frumoasă
sunt frumoasă
în lumina întoarsă din zâmbetul tău
în lumina care vine din tine
și urcă pe fața mea
îmi face pielea perfectă
de parcă ar conta la ceva
4.
m-am trezit de ceva timp
între mine și dimineața asta fluidă
sunt pleoapele tale închise până târziu
nothing’s gonna hurt you
când deschizi ochii
realizez că imaginea mea
e primul lucru pe care îl percepi
mă simt ca primul cuvânt
spus de un copil
nothing’s gonna hurt you
pleoapele tale în care s-a strâns noaptea
adună doar corpul meu din tot ceea ce-ți
oferă câmpul vizual
și mi-aș dori ca asta să însemne că
te-ai odihnit suficient
îți așez mâinile pe fața mea
e singurul mod în care-mi spăl fruntea
de tot timpul folosit
să mă îngrijorez
nothing’s gonna hurt you
mă îmbrățișezi și brațele tale
trec prin lumina de dimineață
ca printr-o hologramă
închizi ochii și știu că asta înseamnă
că te delimitezi de momentele liniștite
except yourself
5.
zilele își lasă pielea pe pielea ta ca niște șerpi albi cu organele lor
făcute din soare. să fii utilă înseamnă să fii atrăgătoare. altfel, ești
un fel de praf peste oasele tale insuficiente, pe care cineva
și-l pune din cand în când în privire ca într-o cană de ceai
din care bea
și se simte mai rău
Miruna Romanciuc are 25 de ani și este medic rezident neonatolog. Pe fondul pandemiei, a dezvoltat interesul pentru poezie, pe care acum o consideră mai mult o nevoie decât un hobby.
A publicat poeme în revistele online „Noise Poetry”, „Parnas XXI”, „Euphorion”, „Echinox”, „O mie de semne”, „Opt motive”, „Revista Monitorul de Poezie”, „Șangri-La Artistic Ground” – secțiune Noncanon, „Tuș Zin”’ și în grupurile literare „Jurnal Poetic”, „CLUBUL QPOEM – atelier poetic popular”. A luat parte, alături de poetele Amalia Cernat și Cristina Drăghici, la episodul 19 din Poets of the East, o emisiune radio găzduită de Mircea Dan Duță și Richard Spisak. A citit câteva poeme la ediția a doua din „Saloanele Literare Familia”, la invitația lui Mircea Dan Duță, iar unele dintre ele sunt de curând disponibile în Peru și Columbia, publicate în Revista Kametsa, respectiv Noche Laberinto. A participat la ediția a 3-a a Festivalului de Poezie Alba Iulia Stand-Up Poetry, moderat de Marcel Vișa, unde a susținut prima sa lectură publică.
Călin-Andrei Mihăilescu: „Am dăruit adesea «Fuga în sud» de Sławomir Mrożek și «Infinite Jest» de David Foster Wallace”
Raul Popescu: „În fiecare an, recitesc maniacal «Ghepardul» de Lampedusa”
„Insula de apoi” (fragment) de Vlad Zografi
„Vizite neanunțate” (fragment) de Iulian Popa
„Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase” (fragment) de Agnes Arnold-Forster
„Îndoiala. O explorare în psihologie” (fragment) de Geoffrey Beatie
O lume în schimbare…
„Panta animală” de Jean-Christophe Bailly
„A te cufunda în caleidoscoape” de Philippe Delerm
When the Crawdads Start Singing…
Alina Gherasim: „Amos Oz și Haruki Murakami sunt doi autori pe care-i citesc cu mare atenție”
Bogdan Perțache: „Piesele lui Shakespeare mi-au deschis ochii către lumea renascentistă și sufletul către teatru”
„Cânturile lui Maldoror” (fragment) de Lautréamont
Călătorind prin literatură
Ioana Văcărescu: „Am avut o mare pasiune pentru «David Copperfield» în copilărie”
Adrian Lesenciuc: „Cel mai mult m-a influențat «Cartea de nisip» a lui Borges, în care am găsit infinitul”
Scrie un comentariu