Marius, Adina și doamna Popa stau pe canapea. Marius este prins între cele două și preferă să se gândească la meciul de peste două zile decât să-și analizeze reacțiile. Adina și-a lipit pulpa piciorului drept de pulpa piciorului lui, e drept că cel stâng. Afară e cald și cele două cărnuri, prin pielea subțire și străbătută de nervi sensibili, s-au contopit.
De cealaltă parte a lui Marius, doamna Popa vorbește:
– Ți-am spus, Toni, că nu mai suport mâța asta! E o răsfățată, vine când vrea! Pe unde dracu’ o fi intrând?! I-am închis ușa de la terasă și pe cea de la pod, că a dracului jivină intră prin pod. Să te duci, Antoane, să verifici podul! Pe unde poate intra o mâță, poate intra și alta. Și apoi șoarecele, bursucul și te mai miri ce!
Domnul Popa, Anton pe numele lui, zis și Toni, stă în fotoliu, aplecat asupra telefonului. Nu spune nimic. Doar din când în când dă cu piciorul în tăblia din alamă ce protejează caloriferul vechi. Tabla vibrează un pic, apoi lovește caloriferul de două ori: toc-toc, după care iar vibrează, și încă o dată toc-toc și se oprește.
De fiecare dată pisica, tolănită pe calorifer, dă nervoasă din urechi și coadă, dar nu deschide ochii. Doamna Popa vorbește:
– Și nu mai da, la naiba, cu piciorul în tabla aia ordinară! Nu știu, eu nu știu de câte ori ți-am zis să o repari, naibii, că deranjezi pe toată lumea. Că uite cum stă să cadă și nici nu știu pentru ce-ți trebuie, mai bine ai muta fotoliul în partea astalaltă și m-ai lăsa pe mine acolo, dacă tot zici că dă prea multă căldură. Și, apropo de asta, nu mai bine reglezi tu, măi Antoane!, centrala aia? Că nici naiba nu mai știe ce e pe acolo, că mie mi-e frică să cobor scările alea pline de funingine și eu cred că de-al naibii ce ești nu repari lumina, să nu pot eu coborî! Păi bine, măi, ce ascunzi tu acolo?
Marius simte pe brațul stâng o moliciune, o mică urmă în negativ a unui sân. Ar vrea să poată spune ceva, dar îi e frică de domnul Popa și mai ales de doamna Popa. Adina se lasă și mai apăsat și îi poate simți aroma părului. Miroase a… oftează, îl lovește din nou aceeași problemă: lipsa de imaginație. Oricâte cărți ar citi, problema pare nerezolvabilă și injustă. Așadar, se încruntă el, miroase, miroase, a ce? Durerea din șolduri urcă spre stomac, piept, gât și frunte. Fir-ar să fie, miroase atât de diferit de orice simțise el până atunci.
Toc-toc, se aude din nou tabla și doamna Popa țipă necontrolat:
– Antoane, dă-o dracului de treabă! Mă duc să văd dacă e gata tocănița!
Iese furioasă.
Tabla își urmează chemarea și mai face o dată toc-toc înainte de a se opri. Adina se apleacă și-l mușcă pe Marius de lobul urechii. Marius încearcă să se gândească la meciul de peste două zile, dar nu reușește. Domnul Anton mai lovește o dată tabla, iar mâța deschide ochii deranjată, fixându-l cu ură pe Marius.
Adina se ridică și-l trage și pe băiat.
– Mergem să găsim gaura din pod, spune ea.
Doamna Popa intră în cameră. Se uită la canapeaua goală, se uită la domnul Popa, se uită la pisică, care s-a culcat la loc, se apropie de tablă și o lovește cu piciorul. Tabla face toc-toc și doamna Popa spune:
– Vezi, mă Antoane, și eu pot face ce faci tu!
***
#CitesteCuVoceTare
Irina Kappelhof-Costea citește din volumul „Orașele invizibile” de Italo Calvino
Călin-Andrei Mihăilescu: „Am dăruit adesea «Fuga în sud» de Sławomir Mrożek și «Infinite Jest» de David Foster Wallace”
Raul Popescu: „În fiecare an, recitesc maniacal «Ghepardul» de Lampedusa”
„Insula de apoi” (fragment) de Vlad Zografi
„Vizite neanunțate” (fragment) de Iulian Popa
„Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase” (fragment) de Agnes Arnold-Forster
„Îndoiala. O explorare în psihologie” (fragment) de Geoffrey Beatie
O lume în schimbare…
„Panta animală” de Jean-Christophe Bailly
„A te cufunda în caleidoscoape” de Philippe Delerm
When the Crawdads Start Singing…
Alina Gherasim: „Amos Oz și Haruki Murakami sunt doi autori pe care-i citesc cu mare atenție”
Bogdan Perțache: „Piesele lui Shakespeare mi-au deschis ochii către lumea renascentistă și sufletul către teatru”
„Cânturile lui Maldoror” (fragment) de Lautréamont
Călătorind prin literatură
Ioana Văcărescu: „Am avut o mare pasiune pentru «David Copperfield» în copilărie”
Adrian Lesenciuc: „Cel mai mult m-a influențat «Cartea de nisip» a lui Borges, în care am găsit infinitul”
[…] scris schița Toc-toc în 2020, când am și publicat-o aici pe blog într-o primă versiune. „Redescoperind-o” acum […]
[…] de Cultură Familia, numărul 8-9 și Colecția Science-Fiction, numerele 15 și 17; online: Literomania, numărul 214, Opt Motive nr. 79, Planu’9 numerele 2, 3 și 4, și Gazeta SF #5. Pe lângă acestea, alte […]