În 2015, Radu Țuculescu a publicat, la Editura Biblioteca Revistei Familia, două antologii de literatură elvețiană de expresie germană. Prima este o antologie de proză, „America nu există (antologie de proză elvețiană contemporană de expresie germană)”, iar a doua este o antologie de poezie, „De-a lungul străzii fluieră o mierlă (poezie elvețiană de expresie germană)”. Atât traducerea, cât și alegerea autorilor și a textelor apărute în cele două antologii îi aparțin lui Radu Țuculescu. În acest număr al Literomaniei, vă propunem cea de a treizecea și șaptea parte a prozei „Vârstele muntelui” de Werner Lutz, proză apărută în antologia „America nu există (antologie de proză elvețiană contemporană de expresie germană)”.
40
Cu perele de masă trebuie să te porţi afectuos, cel puţin trebuie culese cu mare atenţie, una câte una. Perele pentru must se pot doborî din copac şi lovindu-le cu parul. Perele pentru must fac parte din societatea de jos şi se coc în afara ierarhiei perelor. Cu ele poţi face ce vrei. Le poţi trăsni cu coşul, de trunchiul copacului, de să le sară zaftul până sus, la crengi, şi să râzi, să chiui în acest timp, cum face Albert. Îşi permite această distracţie în fiecare toamnă, octombrie după octombrie, şi nu se lasă de nimeni intimidat. Albert a fost locuitor al azilului pentru săraci şi era nebun. De ani de zile îi scrie, regulat, lui Stalin, nu pune timbre pe plicuri iar drept adresă scrie simplu „Stalin, Rusia”. Cum acest Josif Wisarionowitsch Dschugsaschwili era un om celebru în toată lumea şi de temut, ar fi ajuns la el, oricum, scrisorile lui Albert dar ele nu treceau de poşta din sat. Erau un prilej, adesea, de mare distracţie, de desfătare, pentru şedinţele comunale.
Albert mersese, pentru scurt timp, la şcoală şi apucase să înveţe alfabetul. Înşira literele pe o linie trasă cu creionul, ordonat, care ar fi încântat pe orice învăţător. Albert îi împărtăşea, deci, toate supărările sale, toate preocupările sale zilnice, îndepărtatului Iosif. O făcea precum o făceau mulţi alţii care şopteau cuvinte pentru urechi dumnezeieşti, fără a şti dacă acele urechi îi aud sau nu. Erau mici rugăminţi pe care le adresa mustăciosului din Kremlin: Eterna supă de orz. Caraghioasa monedă de cincizeci de bani, drept bani de cheltuială pentru o lună, cu care nu putea să cumpere nici măcar o întreagă pungă cu tutun. Colegii de cameră nespălaţi, horcăitori. Îngrijitorul, tatăl celor săraci, care se manifesta precum un părinte.
Acum îl atinse o nouă iluzie. Cineva, precis nu un prieten, l-a lămurit că-i trebuie, neapărat, o femeie. O femeie ar fi mai importantă decât tutunul său preferat, chiar dacă o femeie nu e, nici pe jumătate, atât de aromată. Gândurile îi fură cuprinse de această necesitate şi atunci i se plânse lui Iosif la ureche: Cum se poate face rost de o femeie cu cincizeci de bani. Unde să o duc, că în dormitor nu e loc. Acolo dorm deja bătrânul Dolfi, Joggi, Pich şi cu mine, precum perele pentru must într-un sac îngust, legat cu sfoară.
Werner Lutz, pictor şi poet, s-a născut în anul 1930, la Wolfhalden – Elveţia. Din 1950 s-a stabilit în Basel. Remarcându-se, mai întâi, ca grafician, el este una dintre cele mai apreciate voci lirice elveţiene. Volumele de poezie, puţine la număr, dar de o admirabilă consistenţă, ne dezvăluie o personalitate lirică aparte, capabilă să condenseze o lume în câteva cuvinte. În anul 2000 publică un volum de proză, de fapt un microroman: „Vârstele muntelui” (catalogat de autor, cu modestie, drept povestire), cu deosebit succes și mai multe reeditări. A murit la Basel în 2016. (Radu Țuculescu)
Photo by Joanna Stołowicz on Unsplash
Călin-Andrei Mihăilescu: „Am dăruit adesea «Fuga în sud» de Sławomir Mrożek și «Infinite Jest» de David Foster Wallace”
Raul Popescu: „În fiecare an, recitesc maniacal «Ghepardul» de Lampedusa”
„Insula de apoi” (fragment) de Vlad Zografi
„Vizite neanunțate” (fragment) de Iulian Popa
„Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase” (fragment) de Agnes Arnold-Forster
„Îndoiala. O explorare în psihologie” (fragment) de Geoffrey Beatie
O lume în schimbare…
„Panta animală” de Jean-Christophe Bailly
„A te cufunda în caleidoscoape” de Philippe Delerm
When the Crawdads Start Singing…
Alina Gherasim: „Amos Oz și Haruki Murakami sunt doi autori pe care-i citesc cu mare atenție”
Bogdan Perțache: „Piesele lui Shakespeare mi-au deschis ochii către lumea renascentistă și sufletul către teatru”
„Cânturile lui Maldoror” (fragment) de Lautréamont
Călătorind prin literatură
Ioana Văcărescu: „Am avut o mare pasiune pentru «David Copperfield» în copilărie”
Adrian Lesenciuc: „Cel mai mult m-a influențat «Cartea de nisip» a lui Borges, în care am găsit infinitul”
Scrie un comentariu