Hai să ne mutăm în Slovacia, iubito!
Să știi că e o țară minunată,
organizată, ordonată, curată, plină de autostrăzi –
norocul nostru, ce mai!
N-o să ne găsim aici străzile copilăriei,
nebunii orașului în care ne-am născut,
craii de la Zalău sau de la Cluj –
dar în definitiv nici la Tg. Mureș nu le găsim,
n-avem pe cineva de la care să împrumutăm 100 de lei la nevoie,
sau pe care să-l rugăm să se îngrijească de motanul nostru dacă suntem plecați,
ce mai tura-vura, nu suntem acasă și pace!
Hai să ne mutăm în Slovacia,
uităm totul, îi uităm pe părinții noștri,
șerbii unor mentalități păguboase,
uităm străzile copilăriei,
amintirile ne vor rămîne oricum!
Nu suntem acasă pe întreaga planetă,
asta e norocul nostru cel dintîi,
oriunde ne-am muta, suntem străini,
dar și asta ni se reproșează chiar și acasă,
nu suntem noi urmașii lui Traian și-ai lui Decebal.
Hai să cucerim lumea, să ne mutăm în Slovacia,
să ne simțim ca acasă,
doi autohtoni străini,
doi pelerini băștinași.
Scrie un comentariu