Actualitate Nr. 112

Notre-Dame sau conştiinţa teribilă a pierderii




Cum e posibil să ardă Notre-Dame de Paris, un monument care a traversat secolele? Nu mi-a venit să cred luni seară, şi am suferit personal, biografic – să spun aşa. Biografia mea e legată de Paris, şi de fiecare dată, Catedrala Notre-Dame era acolo, în fundal. Prima mea sosire la Paris, în trecere, la sfârşitul anilor ’90 – alături de prietenii mei francezi – acolo s-a produs, în piaţa din faţa Catedralei, străjuită de statuia lui Charlemagne. Traseul meu cultural este legat de Franţa, aşa cum însăşi cultura română modernă este atât de legată de cultura franceză şi îi datorează atât de mult.

Incendiul de la Notre-Dame de luni, 15 aprilie 2019, a tulburat însă lumea întreagă (nu numai Europa) şi ne-a adus aminte – în acest mod dramatic – că avem nişte valori culturale universale, comune, ce reprezintă fundamentul uman şi spiritual al nostru, al tuturor (şi memoria noastră ca specie civilizată). Catedrala Notre-Dame este un simbol spiritual şi cultural (şi imaginar!) al lumii întregi, şi al fiecăruia dintre noi – fie că am vizitat-o vreodată, sau o ştim doar din literatură, artă, film etc. Abia în asemenea momente, îţi poţi da seama de valoarea inestimabilă pentru civilizaţia umană – dincolo de toate clivajele ei – a acestor monumente-simbol. Notre-Dame de Paris e, într-adevăr, aşa cum s-a scris în presa franceză, „un coeur du monde/o inimă a lumii”. Am reţinut din articolul semnat în „Libération” de Brice Gruet (geograf şi cercetător la Laboratoire Architecture Anthropologie) conceptul de „catastrofă culturală”, asupra căruia ar trebui să reflectăm după incendiul terifiant de la Notre-Dame.

Alep, Palmyra, acum Notre-Dame – care ne doare mai puternic, fiindcă suntem, orice s-ar spune, europeni înainte de orice – ne arată că trebuie să ne gândim serios la posibilitatea teribilă a catastrofei culturale. Şi să facem tot ce se poate pentru a o contracara, prin reconstrucţie (în acest caz) şi solidaritate umană.

Notre-Dame de Paris este cel mai vizitat monument al Europei, în fiecare an – un simbol francez şi universal, în acelaşi timp. Trăim un moment în care ar trebui să avem conştiinţa teribilă a pierderii, şi să ne dăm seama că nu putem exista fără (simboluri ca) Notre-Dame, şi fără acea Europă care ne-a construit şi format.

În imagine: Incendiul de la Notre-Dame de Paris, luni, 15 aprilie 2019. Foto: Yann Castanier, Hans Lucas (via „Libération”)

 

Prima pagină Rubrici Actualitate Notre-Dame sau conştiinţa teribilă a pierderii

Susține jurnalismul cultural independent

Dacă îți place Literomania, donează pentru a contribui la continuarea proiectului nostru. Îți mulțumim!

Calin-Andrei-Mihailescu-literomania-381-382

Călin-Andrei Mihăilescu: „Am dăruit adesea «Fuga în sud» de Sławomir Mrożek și «Infinite Jest» de David Foster Wallace”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...

Raul Popescu: „În fiecare an, recitesc maniacal «Ghepardul» de Lampedusa”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...

„Insula de apoi” (fragment) de Vlad Zografi

Vă prezentăm mai jos un fragment în avanpremieră din romanul Insula de apoi de Vlad Zografi, apărut recent la Editura ...

„Vizite neanunțate” (fragment) de Iulian Popa

Vă oferim mai jos un fragment în avanpremieră din volumul de proză scurtă Vizite neanunțate de Iulian Popa, apărut recent ...

„Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase” (fragment) de Agnes Arnold-Forster

Vă propunem un fragment în avanpremieră din volumul Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase de Agnes Arnold-Forster, în traducerea Mirelei Mircea, ...

„Îndoiala. O explorare în psihologie” (fragment) de Geoffrey Beatie

Vă propunem un fragment în avanpremieră din volumul Îndoiala. O explorare în psihologie de Geoffrey Beatie, în traducerea lui Vlad ...

O lume în schimbare…

Preocupată de pericolul reprezentat de efectele dramatice ale schimbărilor climatice și, în egală măsură, de evaluarea, din perspective inedite, a ...
Jean-Christophe-Bailly-literomania-381-382

„Panta animală” de Jean-Christophe Bailly

Începând cu Literomania nr. 369-370, Dominique Ilea ne-a pregătit un nou ciclu – secvențe ori capitole foarte scurte de cărți – numit „Magie ...
philippe-delerm-literomania-380

„A te cufunda în caleidoscoape” de Philippe Delerm

Începând cu Literomania nr. 369-370, Dominique Ilea ne-a pregătit un nou ciclu – secvențe ori capitole foarte scurte de cărți – numit „Magie ...
acolo_unde_canta_racii_literomania-english

When the Crawdads Start Singing…

In the summer of 2018, an unusual debut novel was published in the United States. It was signed by Delia ...
alina-gherasim-literomania-378-379

Alina Gherasim: „Amos Oz și Haruki Murakami sunt doi autori pe care-i citesc cu mare atenție”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...
bogdan-pertache-literomania-378-379

Bogdan Perțache: „Piesele lui Shakespeare mi-au deschis ochii către lumea renascentistă și sufletul către teatru”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...
lautreamont-literomania-378-379

„Cânturile lui Maldoror” (fragment) de Lautréamont

Începând cu Literomania nr. 369-370, Dominique Ilea ne-a pregătit un nou ciclu – secvențe ori capitole foarte scurte de cărți – numit „Magie ...

Călătorind prin literatură

 În „The Death of Sir Walter Ralegh” (1975), text considerat adesea de critică mai mult un poem în proză decât ...
Ioana-Vacarescu-Literomania

Ioana Văcărescu: „Am avut o mare pasiune pentru «David Copperfield» în copilărie”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...
adrian-lesenciuc-literomania

Adrian Lesenciuc: „Cel mai mult m-a influențat «Cartea de nisip» a lui Borges, în care am găsit infinitul”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...

Despre autor

Adina Dinițoiu

Critic literar, jurnalist cultural și traducător din franceză, redactor la „Observator cultural”. Colaborează/a colaborat cu cronică literară la „Dilema veche”, „Dilemateca”, „România literară”, „Radio Romania Cultural”, „Bookaholic” etc. Este autoarea cărților „Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii în fața politicului și a morții”, Editura Tracus Arte, 2011, şi „Scriitori francezi la Bucureşti (interviuri)”, Editura Vremea, 2014. În 2019, a coordonat, alături de Raul Popescu, volumul „Nume de cod: Flash fiction. Antologie Literomania de proză scurtă” (Editura Paralela 45, 2019). În 2021, la Editura Seneca, a coordonat, alături de Anastasia Staicu, volumul „Literatura la feminin. O antologie”. A tradus din franceză: „Opiul intelectualilor” de Raymond Aron (Editura Curtea Veche, 2007), „Antimodernii. De la Joseph de Maistre la Roland Barthes” de Antoine Compagnon (Editura Art, 2008, în colaborare cu Irina Mavrodin), „Sentimentul de impostură” de Belinda Cannone (Editura Art, 2009), „Patul răvăşit” de Françoise Sagan (Editura Art, 2012), „Ţara aceasta care-ţi seamănă” de Tobie Nathan (Editura Ibu Publishing, 2016, în colaborare cu Jianca Ştefan), „Un anume domn Piekielny” de François-Henri Désérable (Humanitas Fiction, 2018). Textele sale pot fi găsite și pe blogul personal: http://adinadinitoiu.blogspot.ro

Scrie un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.