Semnal editorial: „iPhuck 10” de Viktor Pelevin

A apărut, la Editura Curtea Veche, romanul „iPhuck 10” de Viktor Pelevin (traducere de Luana Schidu).

Porfiri Petrovici este un algoritm literar-polițist care investighează crime și scrie romane pe baza lor, obținând astfel fonduri pentru Direcția Poliției, în proprietatea căreia se află. Maruha Cho este o curatoare cu notorietate și bani, specializată în așa‑numitul „ipsos“ – forma de artă caracteristică primului sfert al secolului XXI. Când Maruha trebuie să analizeze unele zone murdare ale pieței de artă contemporană, îl închiriază pe Porfiri Petrovici drept asistent. Dar în relația lor ambiguă intervine iPhuck 10, cel mai recent și mai scump gadget de făcut sex de pe piață, care și el poate fi programat ca detectiv…

Viktor Pelevin scrie o distopie tehnologică în care societatea, deși radical transformată, nu îi este deloc străină cititorului contemporan. În geopolitică intervin ingineria genetică și falii de netrecut, granițele dintre genuri se șterg, ca urmare a unei epidemii globale sexualitatea este despărțită definitiv de corp și devine dependentă de tehnologie, iar corpul devine, la rândul său, politic și codat. Proza algoritmică a lui Porfiri Petrovici ar putea fi o oglindă a viitorului în care dragostea, arta și tot ceea ce ne înconjoară să își vadă chipul de sfârșit de secol XXI.

„Un roman straniu, profund și palpitant – un fel de a scrie proză cu totul nou, probabil, în întreaga literatură rusă.”

Galina Iuzefovici, „Meduza”

Recunoscut drept unul dintre cei mai spectaculoşi scriitori ruşi contemporani, Viktor Pelevin s-a născut la Moscova în 1962. S-a înscris la Institutul Energetic din Moscova pentru a nu fi obligat să plece în armată, urmând totodată şi cursuri de scriere creativă la Institutul de Literatură „Maxim Gorki“. A lucrat o perioadă într-o agenţie de publicitate, precum şi în redacţia revistei Nauka i relighiia.

Printre cei care i-au influenţat literatura, Pelevin îi enumeră pe Mihail Bulgakov, Franz Kafka şi William S. Burroughs. Prima sa povestire a fost publicată in 1989, iar odată cu „Omon Ra” (1991) şi „Jîzni nasekomîh” (1993), a devenit cunoscut în toată lumea, la vremea respectivă fiind considerat de revista The New Yorker unul dintre cei mai talentaţi autori europeni sub treizeci şi cinci de ani. Au urmat alte romane, volume de povestiri şi eseuri, traduse cu succes în întreaga lume. Pelevin s-a impus ca unul dintre cei mai inovatori scriitori ruşi contemporani, datorită capacităţii sale de a inventa jocuri nesfârşite în care miturile naţionale şi cultura pop se întrepătrund în cea mai autentică manieră postmodernă.