– Bună ziua!
– Bună ziua!
– O cutie de Nurofen, trei plicuri de Fervex și mai vreau ceva pentru soție, dar nu Urinal Acut.
– Nu? De ce?
– Pentru că a mai luat și nu i-a rezolvat problema.
– Ce problemă?
– Are usturimi când face pipi.
– A fost la medic? A făcut analize?
– Da. Medicul i-a prescris rețeta cu Urinal Acut.
– De cât timp are problema asta?
– De două săptămâni.
– Vă dau eu altceva. Are și candida?
– A avut. Mai demult.
– Când?
– Ei, când am venit de la mare, anul trecut, a luat-o de la hotel. De la lenjeriile alea de pat…
– Așa v-a zis ea… Se poate lua și altfel.
– Altfel cum?
– Ei na, de la altcineva… dar nu vreau să spun că soția… sau poate de la vreun capac de veceu murdar…
– Erau curate.
– Ce anume?
– Capacele.
– Deci vă dau?
– Ce?
– Asta, pentru candida.
– Păi, acum nu mai are.
– Atunci, Urinal Acut.
– Nu. Mi-a zis să nu iau din ăsta.
– Vă dau Uractiv. Face același lucru. Vreți Forte?
– Nu știu. Care e diferența?
– E mai puternic.
– Aha. Bun. Dați-mi din ăsta.
– Câte?
– Păi, o cutie.
– Vine la plicuri. Eu zic să luați zece. Se dizolvă în jumătate de pahar cu apă. Unul, de trei ori pe zi. Să nu se sperie, colorează urina.
– Bine, o să îi spun, mulțumesc. Și aș mai vrea pentru copil un sirop, dar nu îmi amintesc numele acum. Era ceva cu S, sau cu O…
– Stodal?
– Nu. Nu Stodal. Lăsați, că mai așteaptă și lumea la coadă.
– Bine. Altceva?
– Asta e tot.
– Aveți card Donna?
– Nu.
– Doriți?
– Da, dar nu acum. E lume la coadă.
– Lăsați, domne, că au stat în casă de le-a ieșit pe nas! Mai iau și ei aer. Numele!
– Bădescu Imre Gabriel.
– Imre e prenumele?
– Da.
– Ce nume e ăsta?
– Rusesc.
– Hmmm… Ei, rusesc…
– Da.
– De unde sunteți? Aveți rude în Rusia?
– Nu eu, soția. Tatăl ei era rus.
– Din ce zonă?
– Nu știu.
– Hai, domne, cum nu știți din ce zonă e tatăl soției dumneavoastră? A murit?
-Nu. A plecat. A părăsit-o când era mică. S-a înființat cu o pungă de portocale, când a împlinit doisprezece ani.
– Aha. Strada?
– Ce stradă?
– Unde stați? Ca să vă fac cardul…
– Turnătorului, numărul șase.
– Ce nume e ăsta?
– Așa se numește strada.
– Nu cred. De la ce vine?
– Nu știu, doamnă. Habar n-am. Uitați-vă în buletin, ce naiba!
– Mda, văd. Ciudat nume de stradă…
***
Domnul Bădescu Imre Gabriel părăsi într-un final farmacia. Înainte să se închidă ușa în urma sa, mai apucă să audă:
-Auziți și dumneavoastră, Imre, nume de rus… Algocalmin ați spus? Câte?
___________________
Călin-Andrei Mihăilescu: „Am dăruit adesea «Fuga în sud» de Sławomir Mrożek și «Infinite Jest» de David Foster Wallace”
Raul Popescu: „În fiecare an, recitesc maniacal «Ghepardul» de Lampedusa”
„Insula de apoi” (fragment) de Vlad Zografi
„Vizite neanunțate” (fragment) de Iulian Popa
„Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase” (fragment) de Agnes Arnold-Forster
„Îndoiala. O explorare în psihologie” (fragment) de Geoffrey Beatie
O lume în schimbare…
„Panta animală” de Jean-Christophe Bailly
„A te cufunda în caleidoscoape” de Philippe Delerm
When the Crawdads Start Singing…
Alina Gherasim: „Amos Oz și Haruki Murakami sunt doi autori pe care-i citesc cu mare atenție”
Bogdan Perțache: „Piesele lui Shakespeare mi-au deschis ochii către lumea renascentistă și sufletul către teatru”
„Cânturile lui Maldoror” (fragment) de Lautréamont
Călătorind prin literatură
Ioana Văcărescu: „Am avut o mare pasiune pentru «David Copperfield» în copilărie”
Adrian Lesenciuc: „Cel mai mult m-a influențat «Cartea de nisip» a lui Borges, în care am găsit infinitul”
Scrie un comentariu