În 2015, Radu Țuculescu a publicat, la Editura Biblioteca Revistei Familia, două antologii de literatură elvețiană de expresie germană. Prima este o antologie de proză, „America nu există (antologie de proză contemporană de expresie germană)”, iar a doua este o antologie de poezie, „De-a lungul străzii fluieră o mierlă (poezie elvețiană de expresie germană)”. Atât traducerea, cât și alegerea autorilor și a textelor apărute în cele două antologii îi aparțin lui Radu Țuculescu. În acest număr al Literomaniei, vă propunem poemul „Stare de asediu” de Rudolf Bussmann, poem publicat în antologia „De-a lungul străzii fluieră o mierlă (poezie elvețiană de expresie germană)”.
Stare de asediu
Ține camera ocupată
Nu lăsa pe nimeni înăuntru
Ușa-i zăvorâtă
Cu ceara lumânărilor. Domnește
În inima casei, cu tot trupul
Toată carnea, toată pielea
Nasul, mai mare ca niciodată și
Clar conturat. Încă nu știe ce să facă
Cu mâinile. Garoafele și ochiul-boului
Au luat în stîpânire încăperea
Dulceag și străin
Mirosul lor întins pe prag
A fugit
În încăpere, iar noi
Nu-l mai lăsăm afară.
Unul, care o șterge ca el, va fi
Fără vreo procedură anume
Închis în spatele ușii de stejar
Fără apă și pâine, fără speranța
Îndurării
Cine urcă treptele îl ignoră
Tăcând, se lovește cu mâna peste gură
Sau își face cruce. Uneori
În fața ușii zăbovește un sunet inuman.
Hei, tu! Tu! șoptește cineva prin gaura cheii.
Mai mult nu se poate face
Pentru el.
Rudolf Bussmann s-a născut la Olten. A făcut studii de germanistică, romanistică și istorie la Universitatea din Basel. A fost bursier la Paris și Berlin. Din 1987 trăiește la Basel ca scriitor liber profesionist. Este autor de romane, eseuri, îngrijitor de ediții, poet. Împreună cu Martin Zingg a editat, timp de peste cincisprezece ani, revista literară „drehpunkt”. Rudolf Bussmann este unul dintre cei mai publicați poeți elvețieni contemporani de expresie germană în revistele din România („Tribuna”, „Familia”, „Ateneu”, „Poesis”, „Calende” etc.). Cu toate că nu a publicat până în prezent decât un singur volum de poezie, critica îl consideră o voce distinctă, personală, un spirit cu un admirabil simț al limbii și de o neobosită curiozitate intelectuală. „Rareori – spune un comentator helvet – s-a întâmplat ca un poet să lase o asemenea amprentă lirică după ce a publicat primul său volum de versuri.” (Radu Țuculescu)
Călin-Andrei Mihăilescu: „Am dăruit adesea «Fuga în sud» de Sławomir Mrożek și «Infinite Jest» de David Foster Wallace”
Raul Popescu: „În fiecare an, recitesc maniacal «Ghepardul» de Lampedusa”
„Insula de apoi” (fragment) de Vlad Zografi
„Vizite neanunțate” (fragment) de Iulian Popa
„Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase” (fragment) de Agnes Arnold-Forster
„Îndoiala. O explorare în psihologie” (fragment) de Geoffrey Beatie
O lume în schimbare…
„Panta animală” de Jean-Christophe Bailly
„A te cufunda în caleidoscoape” de Philippe Delerm
When the Crawdads Start Singing…
Alina Gherasim: „Amos Oz și Haruki Murakami sunt doi autori pe care-i citesc cu mare atenție”
Bogdan Perțache: „Piesele lui Shakespeare mi-au deschis ochii către lumea renascentistă și sufletul către teatru”
„Cânturile lui Maldoror” (fragment) de Lautréamont
Călătorind prin literatură
Ioana Văcărescu: „Am avut o mare pasiune pentru «David Copperfield» în copilărie”
Adrian Lesenciuc: „Cel mai mult m-a influențat «Cartea de nisip» a lui Borges, în care am găsit infinitul”
Scrie un comentariu